Salariile umflate ale unor salariati ai statului ii fidelizeaza fata de politicienii care ii numesc si ii mentin in functie. Institutiile de stat devin o miza importanta in lupta dintre partide si, din aceasta cauza, sunt conduse pentru interesul personal si de grup. Pentru a scapa de controlul salariilor, o institutie publica trebuie sa aiba mai putin de 50% din venituri de la bugetul statului. Daca reuseste sa obtina venituri proprii, atunci nu mai este considerata institutie bugetara, ci institutie cu autonomie financiara. Astfel, conducerile acestor institutii au libertatea sa propuna nivelul salariilor. In schimb, salariile functionarilor publici si ale celor contractuali sunt calculate conform Legii salarizarii personalului bugetar si a unor legi speciale, pe baza unei grile care are la baza salariul minim pe economie indexat cu niste coeficienti. La companiile si societatile de stat, Consiliile de Administratie stabilesc salariile directorilor. Sistemul parazitar lupta sa se perpetueze. Spre exemplu, AVAS si Fondul Proprietatea nu-si vor indeplini menirea niciodata, pentru ca aceasta ar insemna desfiintarea lor. Or, asa cum spune si inteligenta populara, cainele nu pleaca niciodata de la macelarie.Seful AVAS aduna 13.000 euro pe luna Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) obtine venituri din privatizare, precum si din dividendele incasate pentru actiunile detinute la societati comerciale. Actiunile sunt averea statului reprezentat de AVAS. De asemenea, vinde creantele pe care bancile de stat le aveau asupra rau-platnicilor, mostenite de la fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Statul a rascumparat pentru AVAB creantele respective cu 1,2 miliarde euro, bani de la buget. AVAS ar trebui sa le vanda si sa recupereze ce se mai poate din prejudiciu. Deci, AVAS vinde actiunile statului si recupereaza creantele statului cumparate cu bani de la buget, dar se cheama ca are venituri proprii si nu e bugetara. Teodor Atanasiu, presedintele AVAS a incasat in 2007 suma de 530.000 RON, adica circa 13.000 euro pe luna, venituri din salarii, suma in care sunt incluse si indemnizatiile de membru intr-o comisia de privatizare si un comitet interministerial. Privilegiile AVAS au crescut de la an la an. De exemplu, Radu Sarbu, fostul presedinte FPS (predecesorul AVAS) in 1998-2000 ne-a declarat ca avea 1000 euro pe luna salariu. Sarbu ne-a spus ca salariile erau fixate de conducerea FPS, dar cheltuielile Fondului, inclusiv cu salariile, nu trebuiau sa depaseasca 20% din veniturile. El a precizat ca sub mandatul sau cheltuielile nu au depasit nici macar 10% din venituri. In 2002, sub mandatul lui Ovidiu Musetescu, cheltuielile AVAS au depasit veniturile, dar salariile au crescut. In prezent, salariile de la AVAS sunt aprobate de Guvern, printr-o hotarare. Premierul Tariceanu si ministrul Finantelor Varujan Vosganian se arata astfel generosi cu colegul Atanasiu, in timp ce se arata zgarciti cu profesorii, medicii sau politistii pe motiv de deficit bugetar, tinta inflationista, UE etc. CEC a platit degeaba 435.000 euro Demnitarii isi rotunjesc veniturile salariale si prin alte indemnizatii, cum ar fi cele de membri ai comisiilor de privatizare. Presedintii si membrii comisiilor de privatizare a bancilor aveau indemnizatiile limitate la 20% respectiv 10% din salariul presedintelui bancii. Guvernul Tariceanu a inlaturat aceste limitari printr-o Hotarare de Guvern, iar banii au inceput sa curga pentru privilegiati. Fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, presedinte al comisiilor de privatizare CEC si BCR, a incasat in 2007 indemnizatii de 50.000 euro. In ce priveste CEC, membrii Comisiei de privatizare au fost platiti degeaba, din cauza ca CEC nu s-a mai privatizat. In cei doi ani de existenta a comisiei, CEC a platit indemnizatii de 435.000 euro pentru Comisie.
Sursa