Schizofrenie cotidiană

Lavinia Pârvu- Gustul vântului Când am spus că nu vreau să te mai văd
Ai stins lumina și ai rămas lângă mine
Când am spus că relația noastră e un prăpăd
Ai spus că o vom vindeca cu multe vitamine
Când m-am trezit târziu, mahmură de tristețe
Intrată adânc într-un faliment moral
Mi-ai luat capul cu o suavă delicatețe
Și sărutul dat a fost etern, pasional
Din atâtea coincidențe aranjate
Trebuia să fim un vers și nu invers
<