Un comentariu de-al meu de pe o pagină de
socializare referitoare la cauzele îmbolnăvirilor sau doar a
infectărilor personalului medico-sanitar cu noul coronavirus a
determinat mai multe reacții ale cititorilor care se simțeau lezați
de afirmația mea: „½ din lipsă de materiale de protecție, ½ din
prostie”, așa că am să dau câteva detalii.
Statul român ca și alte state europene a ignorat
cu bună știință pregătirea populației pentru dezastre. Cu mici
excepții apărute sub forma unor „mesaje de interes public” despre
seisme difuzate pe canalele de televiziune preferate de partidul
politic aflat la guvernare, populația este total needucată și
neinstruită cu privire la dezastre naturale sau la cele produse
artificial, la acordarea primului ajutor „de bază”, la probleme de
profilaxie și chiar la elemente de igienă
personală.
Deși a avut structuri specializate în gestionarea
dezastrelor încă de pe vremea comunismului așa cum mai au încă
multe state civilizate: A.L.A. (apărarea de lupta antiatomică),
devenită ulterior Apărarea civilă, pe modelul
descentralizării-centralizate și această instituție a fost comasată
cu alta, mai precis cu pompierii, (așa cum și sanepidul a fost
subordonat direcțiilor sanitare). Eficiența instituțiilor nou
create se poate vedea în zilele noastre, în plină criză. Ca și în
cazul direcțiilor de sănătate publică prioritățile au devenit
altele, nu apărarea civilă și cu atât mai puțin instruirea
populației. Spre exemplu în direcțiile de sănătate publică
compartimentele de promovare a sănătății figurează doar cu numele,
iar cele de vectori și regimul pesticidelor au dispărut cu totul,
spre bucuria administrațiilor publice locale care stropesc cu ce
insecticide și dezinfectante vor mușchii lor, când vor și pe unde
vor.
În nou createle inspectorate pentru situații de
urgență apărarea populației a revenit pompierilor prin serviciul
mobil de urgență și descarcerare, mai cunoscut cu acronimul
S.MU.R.D. și prin creatorul acestuia medicul Raed Arafat.
Indiscutabil apariția S.M.U.R.D. a fost un progres pentru medicina
de urgență românească, dar paradoxal promovarea acestui serviciu a
dus la neglijarea altuia: educația populației în caz de dezastre și
mai ales instruirea personalului medico-sanitar și de îngrijire
pentru intervenții în epidemii. O să spuneți că acest lucru nu era
de competența I.S.U.
De fapt nici în OG 88/2001 a Guvernului Năstase de
înființare a I.S.U. nu se sufla un cuvânt despre educație,
instruire etc. abia în 2004 apare în art. 4 ca atribuții ale
structurii de pregătire: organizarea pregătirii
profesionale a personalului propriu, precum si a populației privind
comportarea în situații de urgență.
Cât de pregătit a fost personalul
propriu am vzut la Colectiv, ct de pregatiți suntem noi ca
populație vedem acum la
Coronavirus.
Și dacă nu era de competența I.S.U. să instruiască
medicii și asistentele, trebuia să le instruiască alții, de exemplu
Ministerul Sănătății care avea un subsecretar de stat (2007-2012),
apoi secretar de stat (2012-2014) și ulterior secretar de stat
M.A.I. (2014-2020) în al cărui C.V. scrie negru/alb la
atribuții:
Îndrumarea metodologică a procesului de formare a
personalului medicosanitar în domeniul asistenței medicale de
urgență și dezastre.
Am uitat sa precizez că toate fucțiile enumerate mai sus
aparțin domnului secretar de stat Arafat.
Așadar nu greșesc când includ lipsa de instruire a
personalului medico-sanitar în ½ de prostie, dar este vorba de o
prostie guvernamentală, sau ca să folosesc un cuvânt la moda:
instituționalizată. Efectele: peste 1000 de medici,
asistente, infirmiere, ambulanțieri, pompieri infectați, iar pe
plan general: lume bulucită pe stradă, în piețe, nerespectarea
precauțiunilor de izolare, distanțare socială, protecție a
respirației, igiena mâinilor etc. Prostia guvernamentală se
manifestă și prin cosmetizarea datelor sau ascunderea lor de către
autorități. Ieri Libertatea descoperea că din statistica
oficială unde erau 840 de cadre medicale infectate, lipseau la o
prima verificare a 10 județe cel puțin140 de
persoane.
Tot la prostie instituționalizată putem trece
lipsa echipamentelor de protecție adevărate pentru cei din
prima linie de luptă cu virusul. Cu halate de unică folosință din
hârtie și măști chirurgicale vom duce procentul personalului
medical infectat mult peste 29% cât a avut China în Wuhan sau peste
25% cât are U.K. scos din funcție. Azi avem 15% din numărul celor
infectați aparținând acestei categorii. Distinsul Ministru al
sănătății Nelu Tătăru în vizită de lucru la Galați răspundea unei
ziariste ca personalul medical se infectează atunci când se
dezbracă de echipamentul personal de protecție. Adică din cealaltă
½ a mea: din prostie. Nu și-a pus însă nici măcar o clipă problema
că medicii, asistentele și infirmierele-îngrijitoarele nu au fost
antrenate pentru portul echipamentului de protecție biologică. Până
la izbucnirea actualei epidemii singurele echipamente de protecție
corespunzătoare unor boli carantinabile se găseau în spitalul în
care lucram până de curând, luate cu ocazia amenințării Ebola de
acum câțiva ani. După cum arată personalul medical de intervenție
din fotografiile din Galați, probabil că tot cele 4 salopete de
atunci sunt cele mai performante, fiind pentru intervenții cu risc
biologic major. Să spunem celor care nu știu că pe lângă criterii
detailate de mine într-o altă postare, combinezoanele performante
permit dezinfecția utilizatorului manual sau în tunele de
decontaminare.
Dacă adăugăm la asta bâlbâiala de 3 (trei) luni de
la declanșarea epidemiei și a alertei internaționale și până la
sosirea unor echipamente ce a determinat intervenții la cazuri
COVID 19 a personalului încălțat cu saci de gunoi, încins cu
șorțuri de plastic, sau cu salopete de zugrav lipite cu bandă
adezivă, putem realiza cel puțin parțial cum s-au contaminat unii
colegi.
Dar rămâne o parte semnificativă pentru care
măsurile de protecție personală sunt o corvoada în plus, generată
de lipsa de înțelegere a barierei fizice dintre pacient și cel
care-l îngrijește.
-Nu pot să port mască
(FFP2), mă sufoc. Am alergie. Am astm.
-Mă fac toată numai
vopsea de la mască (vopsea de ochi, de obraz, de
buze).
-N-am avut timp să-mi
schimb halatul (cu care a făcut curățenie în salon
și acum servește masa la pacienți).
-Nu mi-a adus halat
curat de la spălătorie.
-Săpunul ăsta dat de
spital mi-a făcut dermatită.
-Eu nu suport gelul
dezinfectant pentru mâini. Îmi strică mâinile
(manichiura).
-Cum să mă spăl pe
mâini după fiecare bolnav? Ar însemna la 20 de bolnavi să stau o
oră doar să mă spăl. Și cine scrie condica? Cine face externările?
Cine face ambulatoriul?
-Eu lucrez în
spitalul ăsta de 30 de ani si nu m-am îmbolnăvit
niciodată.
-Cei care se feresc
mai mult se îmbolnăvesc primii.
-Ce importanță este
daca spăl pe jos cu una sau cu două găleti?
-Așa se murdăresc
mopurile astea de la bolnavi, eu am maturat pe jos, întrebați
pacienții!
