O, sancta simplicitas? În ce simplificare şi falsificare ciudată trăieşte omul! Nu conteneşti să te minunezi dinmomentul când ochii ti sau deprins să vadă acest miracol! Cât de bine am reuşit să facem totul din jurunelimpede şi liber şi facil şi simplu! cum am ştiut să îngăduim simţurilor noastre să vagabondeze în toate celesuperficiale, iar gândirii noastre săi inspirăm o dorinţă divină de salturi zburdalnice şi raţionamente false! Câtde bine neam priceput de la bun început să ne păstrăm ignoranţa, pentru a ne bucura de o libertate, de o lipsă de griji, de o imprudenţă, de un zel şi de o bucurie de a trăi aproape de necrezut, pentru a ne bucura de viată! şi numai pe această temelie de acum stabilă şi granitică a ignoranţei sa putut construi până acum ştiinţa, voinţa de a şti bazânduse pe o altă vrere cu mult mai puternică, voinţa de a nu şti, voinţa de incertitudine,