Se ştie prea bine ca studentii in psihologie fac rareori o pasiune din studiul statisticii, de aceea am extras, pentru ei, cateva idei din Prefata regretatului profesor Horia D. Pitariu la cartea lui Florin Sava – „Analiza datelor in cercetarea psihologica. Metode statistice complementare”.
„Exista perceptia, uneori falsa, ca psihologii nu sunt prea buni
statisticieni. Multi chiar se complac in aceasta convingere si nu
fac nici un efort sa-si optimizeze performantele intr-un domeniu,
care, de ce sa nu recunoastem, da substanta oricarei cercetari din
domeniul psihologiei”. Horia D. Pitariu considera ca „nici nu se
poate concepe o investigatie psihologica fara o abordare statistica
adecvata, indiferent ca se pune problema unui demers cantitativ sau
calitativ”*.
„Psihologia este atestata ca o stiinta experimentala. Experimentul
a fost acel element care a conferit psihologiei calitatea de
stiinta”.* „Aplicarea in mod consecvent a metodei experimentale ca
regula in investigarea psihologica a insemnat renuntarea la
sistemele vaste filosofico-psihologice. Psihologia cunoaste in
prezent o insertie totala in activitatile practice in care deseori
se reflecta diverse categorii de probleme cu care se confrunta
fiinta umana in contextul existentei sale cotidiene. In toate
aceste cadre actionale, psihologii dezvolta proiecte experimentale
pe care le fundamenteaza prin intermediul unui aparat statistic
construit cu multa grija.”*
„Cercetarea psihologica contemporana a adus statistica psihologica
si educationala la un punct suficient de inalt, incat sa nu mai fie
descifrata cu prea multa usurinta decat cu un efort sustinut si
dupa o practica indelungata de catre orice cercetator. Azi,
problema calculelor, cu care se confruntau cercetatorii pana nu de
mult, nu mai constituie o bariera, calculatorul si pachetele de
programe statistice facand posibila printr-o simpla apasare pe o
tasta, efectuarea celor mai complicate calcule intr-un timp
nebanuit de scurt”. „Un singur calculator, software-ul adecvat si
un operator pot rezolva orice problema statistica. Deci, problema
nu mai este a dificultatii de a realiza si intelege demersul de
calcul al cutarui sau cutarui indice statistic, ci de a-i descoperi
semnificatia, de a-l interpreta corect. Psihologul de azi este prea
putin interesat de unde provin unele formule de calcul, cum sunt
ele explicate din punct de vedere tehnic. El se concentreaza pe
tipul de statistici utilizate in diferite contexte de cercetare si
pe cum trebuie acestea sa fie interpretate. A alege corect
abordarea statistica adecvata demersului experimental abordat este
intr-adevar o problema peste care nu se poate trece cu prea multa
usurinta. Desigur, nici abuzul de statistica nu este de dorit.
Uneori s-a ajuns ca faptul psihologic sa fie mascat de o abordare
statistica prea laborioasa. S-a ajuns pana acolo, incat unele
articole din reviste prestigioase de psihologie sa fie de neinteles
pentru psihologul obisnuit, ele devenind accesibile numai unui
numar restrans de psihologi.”*
„Despre statistica psihologica si educationala se pot spune multe,
la fel de multe si despre cei care sunt incapabili sa o practice,
afirmand iresponsabil ca ei „prefera” metodele calitative,
neavandu-se prea bine cu statistica. Abordarea cantitativa si
calitativa nu trebuie sa fie disociate, ele se completeaza
reciproc”.*
*Horia D. Pitariu – Prefata la „Florin Sava – Analiza datelor in cercetarea psihologica. Metode statistice complementare, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004”