Nici la 72 de ani nu pare mai puțin ambițios în aspirațiile lui: Aurel Niamțu. Începea la mijlocul anilor ’60, la Piatra Neamț, festivalul „Florile Ceahlălui”. Locul al III-lea cu piesele „Ploua mărunt” de Camelia Dăscălescu și ”Iubirea cea mare” – prima compoziție a lui Florin Bogardo, pe un text propriu.Și deloc oarecare. „Iubirea cea mare/Se cere păzită/ De oarba ispită/Păzită cu zel/Cu săbii de oțel/Și de ea, și de el, la fel”.

Tânărul Niamțu, la fel aplaudat și de public, și de specialiști, dar totul a fost de scurtă durată. L-am întrebat care a fost cauza. Tăcere. Vorba cuiva. Tăcerea nu este niciodată ridicolă.

Participări sporadice la concursuri și festivaluri: „Tele Top” ’73 cu piesa ”Toate verile” de Marcel Dragomir. Petre Magdin prezenta această emisiune a TVR ului. Locul al III-lea la ”Crizantema de aur”, multe spectacole, recitaluri din care nu lipseau melodii lansate de Aurelian Andreescu: ”Un fluture și o pasăre” (Florin Bogardo), ”Oameni” (Marius Țeicu) sau ”Merit eu ” (Vasile Veselovschi).

Și iată, surpriza. Cântărețul de 72 de ani, în directă dependență cu pasiunea lui de o viață s-a aflat în finala concursului ”Românii au talent”. A ieșit în top5. Iată că niciodată nu-i târziu pentru că talentul este și el o lungă răbdare. Interesant este că seniorul a fost atras și de repertoriul Laurei Stoica. O asemenea piesă ascultăm acum: Aurel Niamțu. Colecția de muzică.