La 16 ani toată lumea era a lui. Apreciat ca talentat pianist, compozitor și orchestrator cu mare viitor și numit cel mai tânăr participant la „Mamaia” – secțiunea Creație în istoria festivalului. Andrei Tudor.

Seminificativă piesa care impunea în 1999 atenției publice și criticei de specialitate: „Lumea e a mea” – textul: Andreea Andrei, voce: Luminița Anghel.

Convergente direcțiile formării sale ca muzician total în contextul spiritualității noastre și asta la 39 de ani. Nu exagerez cu nimic, nu spun vorbe mari. Pasiunile sale sincronice, manifestările multiple în marea muzică pentru că asta îl plasează acolo sus i-au adus o meritată recunoaștere în țară și afară. În plus, orchetratorul de mare clasă, dirijorul cu care orice orchestră comunică ideal completează întreaga forță a talentului său.

Andrei Tudor – lector unversitar, doctor, catedra de compoziție Universitatea Națională de Muzică București este deja o personalitate inconfundabilă a muzicii românești. Alți termeni precum inspirație, măiestrie, pricepere, sinceritate în exprimare, profunzime, simț melodic, concepție modernă, fervoare și originalitate, lirism și emoție ne duc imediat cu gândul la atâtea premii, la creațiile sale de succes, la soliști și ansambluri de prestigiu.

Orchestra simfonică București, Big Bandul Radio, numeroase formații pop, jazz și chiar rock la marele tenor Andrea Bocelli pentru care orchestrează în continuare, la Marcel Pavel, Monica Anghel, Nico, Andra, Vlad Miriță, Gabriel Cotabiță și mă opresc aici. Mă opresc deși ar fi multe de spus.

Asociez ceea ce va cânta Cotabiță cu următorul aforism: „Să nu lași să treacă nicio zi fără să vezi sau să auzi ceva frumos”. Sau să spui ceva frumos. La mulți ani, Andrei Tudor!

Andrei Tudor: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru muzică! Vorba celebrei Abba: Thank you for the music! Muzica îmi aduce foarte multe bucurii și este o experiență pe care o trăiesc în fiecare zi și mă împinge în necunoscut de fapt la fiecare concert”.