Zilele trecute am primit un CD de la Dan Manciulea – compozitor, chitarist, lider al trupei Forțele de muncă și, atenție, comandantul Detașamentului de Pompieri din Râmnicu Sărat. A început cu folkul, iar pe parcurs muzica sa capătă profunzime și surprinzătoare modalități de exprimare. Albumul Am înfrânt și un lucru e clar: de la salvarea de vieți omenești, Manciulea adoptă prin muzică atitudini care țin de menirea socială a artistului; un album-manifest cu tensiuni, bucurii și dureri colective. Cu bucuriile, mai puțin. Realități dureroase, de la prima la ultima piesă, într-o rostogolire torențială, vorba poetului. Am ales pentru Colecția din această seară două asemenea cântece pe texte de Florin Dumitrescu. Parcă-l nedreptățesc spunându-i doar textier apreciatului publicist cu volume de versuri, om de cultură special, îndreptat spre arta constestatară cu mesaj social-politic.

Prima piesă Copilul u...