Mult n-ar mai fi până când bruma toamnei va veni așa deodată iar pașii verii ni se șterg din minte când tot așa deodată va veni la tine vântul. Și ar mai spune poetul, mai lasă-mă să cred că sunt în stare să întorc iubirea printr-un ochi de mare și chiar am citat din George Țărnea, “Balada iubirilor deschise” .

Poetul George Țărnea care cu fiecare baladă, cum spunea un critic, devenea menestrelul elegiac al stărilor sublime iar eu găsesc că dacă nu sublimă, cel puțin într-o izbutită armonie îmbinarea versului cu muzica lui Marian Nistor și a trupei Savoy.

Nu pot să nu remarc pasajele speciale create de clarinetistul Alin Constanțiu, melodia în sine și emoțiile Angelei Similea.

Angela Similea: “Mă emoționează o floare, mă emoționează cromatica de toamnă a pădurilor de munte, mă emoționează un gest…”.