Am fost tot timpul invidioasa pe cei care au stiut ce isi doresc in viata ,au stiut sa se bucure si sa multumeasca pentru ce au primit.Eu nu am reusit sa devin o asemenea persoana.Nu inca, dar pe viitor sper sa ma schimb.Sunt o persoana destul de capricioasa iar chestia asta ma baga rau in ceata. Sa va zic de ce...Pana acum cateva zile, plangeam ca o idioata dupa o scurta"relatie" pe care o avusesem.Dramatizam totul,aveam tot felul de idei fixe in cap,speram din tot sufletul sa reiau relatia, ma rog, nu acceptam ideea ca am pierdut ceva.Si uite ca lu'Doamne-Doamne i s-a facut mila de o biata fata care "suferea" si se plangea la toti,care era foarte deprimata si trista, si s-a gandit sa o ajute sa-i ofere ceea ce ea a cerut. Si am primit aceasta sansa de a relua vechea idila.Mare prostie!?Pentru ca nu am nicio tragere de inima sa continui aceasta c