Toamna a venit in acest an foarte repede. Imediat dupa calatoria spre Varful Negoiu, sfarsiturile de saptamana au fost neprielnice calatoriilor la munte; vremea rea facandu-ne aproape prizonieri in oras, acesta devenind temnita noastra. Voiam munte, voiam aer curat, voiam inaltimi, voiam libertate, voiam efort si satisfactie, doream sa urcam pe ultimele doua varfuri peste 2500m neatinse in aceasta vara. Aceasta asteptare a meritat fiecare clipa, pentru ca in final am reusit sa ducem la capat acest traseu deosebit de frumos, care mi-a inundat sufletul cu fericire si nu doar o data.

Iata ca, la finele lunii septembrie, se anunta un weekend cu soare, desi destul de rece, dar ce mai conta. La munte ninsese, la Balea vazusem ca este zapada si ne gandeam ca si pe traseul spre Moldoveanu, insa nu stiam cam cat. Nimic nu mai conta... asa ca, ne-am trezit cu noaptea in cap, am mers noaptea pana la Corbi, am continuat spre...