Vin, vino

murmurul mării, veșnic oftatgândul ca briza, vele în vânto da, ah vântul, nelimitatdirecția o văd pe sextanttăcută pe o stâncă stăteaimă priveai așa, doar pe minevreau să știu despre ce așteptaisă zic, sau să fac, eu mai binesă zic nu mă pricep frumoasoiar de făcut sunt cam stângacipoate, să bat un cui pe versoO să rămânem tot așa, săraci.© Daniel PetricăMontana 22 iun. 2018