Se știe că pe data de 24 februarie, sărbătorim, cu mic, cu mare, ,,Dragobetele'', simbolul iubirii, dar și al tinereții și al revigorării naturii. Tot de Dragobete, se obișnuia ca fetele și băieții să se îmbrace în haine de sărbătoare și să pornească în grupuri către păduri și lunci, în căutarea primelor flori de primăvară. În această zi, fetele culeg ghiocei, viorele și tămâioase, pe care le pun apoi la icoane. Iar florile se păstrează până la sărbătoarea de Sânziene, zi în care sunt aruncate în apele curgătoare. De asemenea, de Dragobete, fetele și băieții satului se adunau mai mulți într-o casă, se veseleau și petreceau împreună.
Dragobetele este o sărbătoare veche românească, plină de obiceiuri și tradiții. Astfel, în unele zone din țară, dacă auzi în dimineața de Dragobete pupăza, se spune că vei fi harnic tot anul.
Tradiția mai spune că cei care se sărutau în această zi erau sortiți să rămână împreună tot restul anului.
Totodată, în această zi, nu se coase, nu se spală, nu se merge la câmp, în schimb se face curățenie în toată casa pentru ca zilele ce vor urma să fie pline de spor și prospețime.
De asemenea, se considera că Dragobetele ocrotea și purta noroc îndrăgostiților, putând fi socotit un veritabil Cupidon românesc.
Sursa: https://orapovesteicaie.wordpress.com/category/dragobete/