Istorie

  • Orașul canadian Vancouver în 1863 (VERNE 1901)... 511

    <Insula Vancouver, de pe coasta occidentală a Americii de Nord, lungă de cinci sute de kilometri și lată de o sută treizeci, e cuprinsă între paralelele 48 și 51. Face parte din Columbia engleză*, învecinată cu dominionul Canada**, de care frontiera o desparte la est.Acum vreo sută de ani, Compania Golfului Hudson*** fondase un post de comerț la capătul de sud-vest al insulei, lîngă vechiul port Cardoba, căruia indienii îi spuneau Camosin. Era o luare în posesie a insulei de către guvernul britanic. Totuși, în 1789, Spania pune mîna pe ea, dar după puțină vreme fu restituită Angliei, printr-un tratat**** semnat de ofițerul spaniol Quadra***** și ofițerul englez Vancouver******, al cărui figurează singur în cartografia modernă.Satul nu avea să întîrzie să devină oraș, grație descoperirii unor filoane de aur în bazinul Fraser-ului, unul din cursurile de apă ale insulei. Devenit Victoria-City, fu proclamat capitala oficială a Columbiei britanice. Apoi fură întemeiate și alt

    Citește mai departe

  • Om versus șarpe de mare din antichitate până în secolul XIX (VERNE 1901) 537

    <(...)- Nu, reluă doctorul Filhiol, sînt simple povești, în care cei vechi credeau, poate, de vreme ce, în timpul lui Pliniu*, se vorbește despre un șarpe amfibiu cu cap mare de cîine, cu urechile aplecate spre spate, cu corpul acoperit de solzi îngălbeniți, care se năpustea asupra vaselor mici și le scufunda... Apoi zece sau douăsprezece secole mai tîrziu, episcopul norvegian Pontoppidan** afirma existența unu monstru marin ale cărui coarne ar fi semănat cu niște catarge și, cînd pescarii credeau în ape adînci, găseau fundul numai la cîteva picioare, pentru că animalul plutea sub chila șalupei lor!... Și dacă ar fi să-i crezi, animalul avea un cap enorm de cal, ochi negri, o coamă albă, iar cînd se scufunda, deplasa un asemenea volum de apă că marea se dezlănțuia în trombe ca ale Maelstromului***!(...)- Bineînțeles, răspunse doctorul Filhiol, ca și cea a nu mai puțin legendarului șarpe care, acum patruzeci de ani, a apărut prima dată în golful Gloucester****, a doua

    Citește mai departe

  • Rechinul ca materie primă în 1863 (VERNE 1901)... 525

    <(...)- Și ce vrei să faci cu rechinul ăsta căpitane?- Să-l tăiem în bucăți și să păstrăm tot ce are valoros!... Chiar numai în ceea ce te privește, doctore, din acești rechini se scoate o untură care nu se încheagă niciodată și care egalează în proprietăți curative untura de pește. După ce e uscată și lustruită, pielea servește bijutierilor la fabricarea unor obiecte fanteziste, legătorilor de cărți pentru a face piele de sagri, tâmplarilor ca răzuitoare...- Ei, căpitane, întrebă doctorul Filhiol, pretinzi oare că această carne se și mănâncă?- Fără îndoială și aripioarele rechinului sînt atît de căutate pe piețele imperiului celest*, încât costă până la șapte sute de franci tona... Chiar dacă noi nu ne delectăm cu ele, facem din carnea asta un clei care este superior celui de nisetru în ce privește limpezirea vinurilor, berei și lichiorului. În plus, pentru cei cărora nu le repugnă savoarea lui uleioasă, fileul de rechin nu-i deloc dezagreabil... Vezi, așadar, c

    Citește mai departe

  • Schimb de daruri între navigatorii europeni și regele indigen din insula Samoa în 1863 (VERNE 1901) 516

    <(...)După trei zile, al 15 aprilie, ajungând lângă Samoa, Arhipeleagul Navigatorilor*, Saint-Enoch aruncă ancora la cîteva lungimi de cablu de insula Savail, una dintre cele mai importante din grup.O duzină de indigeni, însoțindu-și regele, urcară la bord împreună cu un englez, care le servea drept interpret. Acești primitivi, foarte necivilizați, erau aproape goi. Însuși Maiestatea Sa nu se arătă îmbrăcată altfel decît supușii săi. Dar o cămașă de pînză, pe care i-o dărui căpitanul Boucart și în mînecile căreia suveranul se încăpățînă mai întîi să-și vîre picioarele, nu întîrzie să-i acopere regala nuditate.Bărcile trimise la țărm, după sfatul englezului, se întoarseră cu o încărcătură de nuci proaspete.(...)>SURSAJules Verne, Șarpele de mare*, trad. I. Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, p. 48.NOTE M. T.* Arhipeleagul Samoa, numit în trecut și Arhipeleagul Navigatorilor, este situat în Oceanul Pacific,

    Citește mai departe

  • Trocul între navigatorii europeni și indigenii maori din Noua Zeelandă în 1863 (VERNE 1901) 510

    <(...)Bărcile urcară un rîu șerpuind între coline înalte. De-a lungul malurilor se ridicau locuințe maori*, construite din lemn, înconjurate de grădini bogate în legume, pe care indigenii le schimbă bucuroși cu haine de fabricație europeană.La capătul rîului se găsea acea fermă unde cartofii abundau: umplură acolo mai mulți saci. (...)A doua zi, stewardul** procură o mulțime de ceapă din grădinile maori. Conform obiceiului, ceapa fu plătită în aceeași monedă ca și cartofii: în pantaloni, cămăși, stofe, de care nava nu ducea lipsă.Indigenii se arătau foarte îndatoritori, cel puțin pe țărmurile Golfului Iles. Nu e mai puțin adevărat că în acea perioadă, agresiunile erau foarte frecvente în alte puncte ale arhipeleagului. Colonii trebuiau să lupte împotriva neozeeelandezilor*** și, chiar în ziua aceea, un avizo**** englez părăsise portul, plecând să reprime cîteva triburi ostile.Ofițerii și mateloții de pe Saint-Enoch n-avură de ce să se plîngă în această

    Citește mai departe

  • Portul Akaroa din Noua Zeelandă în 1863 (VERNE 1901) 561

    <(...)Akaroa face parte din peninsula Banks, care se detașează din coasta insulei Tawai - Pounamou* sub paralela 44**. E o anexă a provinciei Canterbury, una din cele două mari diviziuni ale insulei. Orașul nu e decît o modestă așezare situată în partea dreaptă a golfului, în fața unor munți înșiruiți pe celălalt mal, cît vezi cu ochii. În partea aceea, locuiau băștinașii maori***, în mijlocul unor minunate păduri de brazi, care furnizează excelente arborade construcțiilor maritime.Așezarea era împărțită pe atunci în trei mici colonii de englezi, germani și francezi, care fuseseră aduși în 1840 pe vasul Robert-de-Paris****. Guvernul concesionase acestor coloni o cantitate oarecare de pămînturi, lăsîndu-le eventualul profit. Astfel, lanuri de grîu, grădini împrejmuind numeroasele case de lemn ocupă solul riveran, care rodește legume și fructe - mai ales piersici, pe cît de abundente, pe atît de savuroase.(...)>SURSAJules Verne, Șarp

    Citește mai departe

  • Ruta maritimă Europa - Oceanul Pacific în 1863 (VERNE 1901) 514

    <(...)Cînd au de navigat din porturile Europei în Oceanul Pacific, navele o pot face - distanța e aproape egală - fie pe la Capul Bunei Speranțe, la extremitatea Africii, fie pe la Capul Horn, la extremitatea Americii.  Situația avea să rămînă astfel pînă la deschiderea Canalului Panama*. Dar, în ce privește drumul pe la Capul Horn, e necesar să se coboare pînă la paralela cincizeci și cinci din emisfera sudică, unde domnește vremea rea. Fără îndoială că un steamer** se poate angaja printre sinuozitățile Strîmtorii Magellan, evitînd astfel furtunile îngrozitoare ale Capului Horn. În ce privește navele cu pînze, ele nu s-ar putea aventura pe aici fără întîrzieri interminabile, mai ales cînd e vorba să traverseze strîmtoarea de la est la vest.În consecință, e mai avantajos să se ocolească Africa, să se urmeze ruta prin Oceanul Indian și Marea Sudului, unde numeroasele porturi de pe coasta australiană oferă escale plăcute pînă în Noua Zeelandă.(...)>SURSA

    Citește mai departe

  • România dodoloață și Moldova dodoneață... 728

    Noul președinte al Moldovei s-a dus la „pupat icoane” la Moscova. Treaba lui și a moldovenilor care l-au ales liberi și nesiliți de nimeni. Că Moldova s-a săturat de promisiunile europene referitoare la covrigii din coada câinelui comunitar, mi se pare chiar normal. Dacă un cățelandru ca Dodon face „mumos” în față dulăului Putin e în fond o normalitate în Basarabia din 1812 încoace și nu reprezintă altceva decât relația dintre mujic și țar. Mai curioasă mi se pare agitația presei românești care ab

    Citește mai departe

  • Paperfuge, sau un joc de copii cu aplicații în medicină 786

    Banala jucărie a copilăriei noastrefoto Urbankid.ro Ce legătură poate fi între Universitatea Stanford și un nasture? Despre bunul renumele al Universității Stanford cred că a auzit toată lumea, ea fiind clasată ca universitatea nr. 2 din lume în 2016, după M.I.T. (Massachusetts Institut of Technology), dar înainte de Harvard, Cambridge, sau Oxford. Ei bine, în cadrul acestei universități car

    Citește mai departe

  • Considerații medicale asupra expediției Franklin 776

    Recent un ziarist gălățean a publicat un articol despre o fabrică de conserve din Galați care ar fi compromis expediția de căutare a Pasajului Nordului, întreprinsă în 1845 de Amiralitatea britanică sub conducerea lordului Franklin, prin furnizarea de conserve alterate. Din păcate dincolo de dorința de a atrage atenția cu o știre senzațională, multe din povestea domnului Crangan sunt doar presupuneri, povești, snoave, sau chiar răutăți. În primul rând nu putem vorbi de carne "murată", vorbim de conserve de carne de vită prelucrate termic și sterilizate la abur cu presiune, așa cum se vede chiar în imaginea postată în

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile