• De-alea zilnice... 202

     Să pleci cu ăştia să  cumperi orice dintr-un supermarket aglomerat e cel mai nimerit mod să  devii bipolar.Ei bine, după o repriză  de-asta, când vocile din capul meu încă se certau: "Anda, lasă- l în  pace pe Denis", "Denis, lasă  ciocolatele în  pace", "Da, Anda, şi mie mi-e cald. Nu, nu mai durează mult, numără  până la 60". "Poți te rog să nimeri în gând?" "Bine, dacă  te încurci nu mai număra" "Denis, e a treia oară când împingi coşul în picioarele domnului din față". Ce ziceam? A, da. Am intrat într-un loc cu bancomat, unde voiam să fac o depunere la ATM. Cand am văzut suma, am apăsat din reflex NU, spre deliciul doamnei din spate care, văzând ce copii murdari la bot am, m-a l

    Citește mai departe
  • Amintiri din vremea lui Decebal... 216

    Explicații, vezi mai jos. Montaj foto de Adrian Pădure Vorbind mai zilele trecute cu un prieten, am râcâit și discutat un pic despre una din multiplele fațete ale dacomaniei/dacopatiei.  Este vorba despre legendele despre daci, toponimii legate de daci/geți, cultură moștenită direct de la daci și geți.  Am studiat un pic subiectul. Dacii au reapărut abia în ultimii 300 de ani în conștiința românilor. Mai întâi pr

    Citește mai departe
  • Scurt ghid despre marimi la incaltamintea pentru copii 485

    Copiii cresc rapid. Adidasii de toamna trecuta, daca nu au urmele incercarilor de potential sportiv de performanta din parc, sigur...

    Citește mai departe
  • Primăvară fără flori de cireş... 405

    Încă din toamnă sau iarnă sau de când a fost anunţat meciul, plănuiam că o să-mi petrec cea de-a 36 aniversare pe stadion, alături de Co (tatăl meu microbist). E vorba despre meciul România-Danemarca, pe Cluj Arena, fix în 26 … Continuă lectura →

    Citește mai departe
  • Teatrul ca formă de artă umană!... 522

     M-am gândit ca revenirea mea la această rubrică dedicată teatrului și istoriei sale să se facă într-un mod diferit. Cu alte cuvinte, voi întrerupe puțin șirul cronologic al articolelor strict științifico-istorice, spre a mă întoarce cumva la începuturi. Și aleg să vorbesc puțin despre teatru în originalitatea și întregimea vastității lui. Așadar, teatrul este pretutindeni. […] The post Teatrul ca formă de artă umană! appeared first on Paul Dutu.

    Citește mai departe
  • Libertatea adevărată la copii... 194

    Ca orice părinte actual, am fost și eu copleșită de tot felul de informații apocaliptice despre mediu, alimentație, pericolele diverselor abordări în creșterea copiilor. Pe multe le găsiți pe blog prezentate destul de plastic.Am încercat să îi ajut cât pot să aibă un start bun. așa cum m-am priceput mai bine. Pe măsură ce au crescut copiii, au făcut cunoștință cu tot mai multe lucruri pe care le-aș fi dorit departe de ei. Cumva, a trebuit să fac pace cu asta. Îmi dau seama cât de greu este să lași copiii să aibă experiențele lor, dar pentru mine asta a venit ca o consecință firească a modului în care fuseseră crescuți până atunci.În general, noi în România trăim cu impresia că strictețea, regulile, norma, programul fix, colectivitatea organizată, expunerea timpurie la informație gen lecții ne ajută copiii să evolueze, să devină mai inteligenți, să aibă într-un cuvât o cale bătută spre succes.Dacă sunt de acord că anumite limite în comportament sun

    Citește mai departe
  • Istoria genții – accesoriul de bază în garderoba feminină 436

    ”Bărbatul însurat îşi ţine banii în geanta soţiei”, spunea Raoul de la Grasserie. De la tradiționalul săculeț legat la brâu, punguța cu doi bani și traista ciobanului, până la adevărate creații de artă, geanta a parcurs odată cu noi, rând pe rând, toate etapele de dezvoltare ale omenirii. Pungile și portmoneele au fost dintotdeauna articole […]

    Citește mai departe
  • Octavian Paler – Un diplomat printre stoici: Rubens (I). Secretul lui Rubens. 441

       Poate ar fi trebuit să spun “Un diplomat printre filosofi”. Pentru că Rubens se pictează şi pe sine alături de filologul Justus Lipsius, de fratele său Filip şi de Jan Weverius în Cei patru filosofi. Dar e prea evident că aici nu se află, de fapt, nici un filosof  în afară de Seneca, ales […]

    Citește mai departe
  • Un tsunami în Oceanul Pacific la mijlocul secolului XIX (VERNE 1901) 671

    <(...) Și, chiar în Oceanul Pacific, fusese semnalat cu câțiva ani înainte, de către comandantul unei stațiuni navale, acest fenomen în urma unui violent cutremur produs pe coastele Perului, o imensă ondulare a oceanului se întinse până la litoralul australian. Acest val, lung de două leghe*, parcurse în salturi precipitate aproape o treime din glob, cu o viteză vertiginoasă, evaluată la 143 metri pe secundă, adică 656 km pe oră. Aruncîndu-se asupra unor arhipeleaguri din Pacific, precedat de o întinsă oscilație submarină, venirea lui se anunța printr-un mare vuiet în apropierea pămîntului și, după ce depășea sau răsturna obstacolul, se deplasa și mai repede încă.Acest fapt, relatat în „Jurnalul” din Havre**, îi era cunoscut domnului Bourcart și, după ce îl cită tovarășilor lui, adăugă:(...)>SURSAJules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, pp. 194-195.NOTE M. T.* LÉGHE,

    Citește mai departe
  • Andrei Alexandru, fericirea surorii mele... 542

    Filosofii spun ca fericirea e acea stare de bine, de emotie pozitiva, de liniste interioara, de acceptare, de iubire, de bucurie, pe care orice fiinta umana o doreste. Ei spun ca e ceea ce cautam cu totii, scopul suprem al … Continue reading →

    Citește mai departe