Sări la conținut

Litere

Litere

Fenomenul România vs Fenomenul Pitești

Te învârți, te strecori, te bagă la fund... Îți spală creierul și te reeducă oameni școliți în Ferentari, cu ilustre doctorate în șmecherii infantile și cu pretenții de împărați nedescoperiți. Călăi de primă mână, neprimind în prealabil "reeducarea salvatoare". Călăi cu scop precis de a-ți șterge credința în suprem - în superior ceresc, în Dumnezeu, în arhitecți supremi, în orice e dificil de folosit ca manipulare și de a-ți introduce în loc munca în folosul patriei, a societății înconjurătoare, de preferat cea a voluntariatului - sunt și acum. Sunt urmașii celor de atunci. Diferit stil de cel apus, totuși. Sub un alt nume, al democrației, comunismul își continuă mersul firesc al lucrurilor uitate. Violența și înfometarea cruntă a maselor este înlocuită acum de psihologia timpului insuficient, a gândirii limitate și impulsive. Dar ce se face acum democrația, când comunismul este din ce în ce mai regretat? Aceeași Mărie, cu o altă pălărie...

Litere

Sf. Siluan Athonitul – Tânguirea lui Adam

…Dar nu totdeauna îi este atât de bine sufletului; pentru mândrie el pierde harul, iar atunci mă tângui precum se tânguia Adam pentru raiul pierdut, și zic: Unde ești Tu, Lumina mea, unde ești, bucuria mea? Căci m-ai lepădat și se strâmtorează inima mea; căci Te-ai ascuns de mine și se necăjește sufletul meu. […]

Litere

Zâmbește!

Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Citat , Minna Thomas Antrim)Autor: Ion Minulescu Când ți se pare atât de greu, S-asculți cum lumea te bârfește Atunci, ascultă sfatul meu… Zâmbește! Și când cel ce-l iubești curat Nepăsător te părăsește, Nu te uita că e-ngâmfat… Zâmbește! Păstrează-mă în ochii tăi

Litere

Notițe

Azi-noapte am cutreierat Universul după un fir de lumină. Într-un final, am găsit-o... stătea ascunsă în vârful unei penițe, gata-gata să se reverse pe rândurile unei foi de caiet. Toate culorile cerului sălășluiau în ea. Deodată, parcă pe negândite, a început să plouă. Cuvinte pline cu lacrimi de arhanghel stăteau încrâncenate în cerneala prelinsă pe foaia albă, ca niște amprente de lumină. Lumina celestă, înfiptă adânc în trupul timpului, ca un vis dulce de bucurie și liniște. Și peste toate, parfumul tuturor primăverilo

Litere

Agurida de la prânz. N Manolescu

Isprava academicienilor nostri (3) Peste o sută de membri ai Academiei Române au semnat, în februarie, o scrisoare redactată de doi colegi ai lor (şi ai mei), în care se protesta în cea mai clară limbă de lemn ceauşistă contra înstrăinării bunurilor ţării, nu de către guvernele, indiferent de culoare politică de după 1989, ci […]

Litere

Trupurile…

A, iată! A apărut cartea care de 10 ani mi-a tot dat târcoale. Până la urmă, a ajuns la unul dintre cei mai buni editori din țară, un om într-o specială relație cu poezia, care mi-a și făcut surpriza s-o publice. De pe Agenția de carte: La editura Limes a apărut volumul ”Trupurile care nu ne […]