Litere
Trufe la cafea
Legea lui Arhimede e una! * Varianta ardelenească: Un lucru cioflincat într-un tău pociomostăşte hăpt atâta apă cât îi pontoş tarhetu’ lui. * Varianta din Maramu: O darabă ciuflecată în apă tehete pont cât o tehetit ca mai-nainte! * Varianta moldovenească: Un dărăb vârât într-un smârc zvârli afarî atâta apî taman câti chili ari. * […]
Spirale
Un cerc perfect din firele de viațăcuprinde, strânge, apără și leagă.Și perfecțiunea lui e ca un văl pe față.De-l rup și trag de-un capăt găsesc o lume-ntreagăprintr-un culoar îngust rotindu-se spre zare.Spiralele ni-s unora menire și chemare.Strigăm din toți rărunchii,și am aprins cuvinte,ni s-au tocit genunchiide-atâta rugăminte;chemăm și nu ne-ascultăsau nu ne înțeleg...Spirala e prea multă,iar cercul li-i întregși-i strâmt, fără speranță,cu orizontul orb.Țes firele de viațăîn cercuri care sorbși seacă de putere,
shadows
The path from one thought to the next is barely bordered by the ghosts of grass blades which fed once upon a time on the death of a shadow. The longer the thought the sweeter the shadow and the sweeter the shadow the tenderer the silence. Look at my palms, tell me if you can …
Fragment din Capitolul 2 – Drumuri și revelații – „Afaceri de familie” – Teodora Matei
Fragment din Capitolul 2 – Drumuri și revelații – „Afaceri de familie” – Teodora Matei – Cadranul autorului ARȘIȚA AMIEZII Visurile
Simon
O carte grea, încâlcită și care pe alocuri îți pare plictisitoare, ca viața armenilor din orășelul Berd. Un secol de istorie greu îndurată care se reflectă în grijile, în obiceiurile anxioase și în traumele familiale ale locuitorilor săi. Patru povești de viață ale femeilor pe care le-a iubit zidarul Simon. Un prolog și o încheiere […]
”Singur” -
Motto:”Sunt locuri și momente în care un om este atât de singur, încât poate vedea întreaga lume.” (Jules Renard) Autor :Ion Sorescu Singur sunt pe ulicioara Unde rătăceam odată. Curge despletită seara. Vântul scârţâie o poartă.
Singur
Autor: St.O. Iosif Te simți mai singur astă-sară, Mai mohorîtă-i azi odaia... Auzi cum șiruie afară, De-a lungul streșinilor, ploaia ! Trist, ca o plîngere-necată, Răsună-n noaptea cea pustie, În noaptea asta-ntunecată Ce-ți pare-un veac de insomnie... Și cum în van