Sări la conținut

Litere

Litere

40

Arată-te, cucoană, și spune-mi, ce mai vrei? Nu îți ajung părinții? Și frații vrei să-mi iei? Ce suflet poți avea? Nu te frămânți un pic De plânsul mamei, soției, copilului mic? Un zâmbet apune, doi ochi se închid – Doar jucării, în lumea ta de gheață și vid. De ce te cert? De ce te-acuz? […]

Litere

Radu Igna despre Nicolae Arsenie... Jurnalistul și istoria

Despre imaginea inexorabilă a vremurilor Nicolaie Arsenie (n. 1039), ziarist binecunoscut în publicistica actuală, și-a petrecut copilăria și adolescența în satul hunedorean Lăpușnic. După absolvirea Liceului Decebal din Deva în 1955, devine student la Facultatea de Filozofie, Secția Ziaristică din București. Absolvent cu rezultate remarcabile (1960), după un an de profesorat la liceul din Ilia, catedra de filozofie, este angajat ziarist în București la Scânteia tineretului, unde efectuase practica în ultimul an de studenție. Se va remarca prin talentul său de om al condeiului în toate genurile publicistice. În 1977 este transferat la revista Flacăra condusă de poetul A

Litere

Un pic de istorie „subversivă”. Tudor Duică

Aportul saşilor şi al ungurilor la culturalizarea plaiurilor românești – Prima şcoală elementară laică menţionată documentar : 1334 la Orăştie. – sasul Johannes Sommer înființează la Cotnari (1561) Colegiul Academic din Moldova, în care se preda şi matematică (în latină) – Prima biserică ortodoxă de pe teritoriul actual al României, în care se introduce limba […]

Litere

An Nou, eu îmi doresc…

Cu vreo oră înainte de miezul nopții, iubitul meu ne-a împărțit coli și pixuri și ne-a îndemnat pe fiecare… „Scrie-ți, te rog, dorințele pentru Noul An!”. „Le știu deja!” am ripostat. Băiatul meu cel mic a venit chiar cu argumente științifice care să justifice refuzul acestei invitații: „Am citit că doar 12% dintre dorințele oamenilor […]

Litere

Stadii de Oana Paler 

În ultimele luni am parcurs cu interes cărți semnate de prozatori români tineri, cărți care perfectează sau distilează rețete clasice populare cu repere polițiste în ceva mai mult, în ceva care surprinde cititorul și evadează din genul prefigurat inițial. În romanul lui Radu Găvan, „Câine negru, porumbel rătăcitor” am fost încântat de felul în care […]

Litere

obol

noaptea în cimitir e linişteori a ostenit lumea ori s-a lăsat păgubaşăcăci totul nu-i decât deşertăciuneşi pe poartă aceea treci doar cu ce ai ascuns înăuntruîn adâncul sufletuluinici măcar amintirile nu sunt permisenumai setea lacrimilortransfiguratăîn pecete de aurte ajută să treci nevătămatvămile cerului şi ale pământului

Litere

Ocara adusă providenţei - Philip Roth, 'Nemesis'

Philip Roth, Nemesis, Ed. Polirom, Bucureşti, 2011 Când sunt puşi faţă-n faţă cu opera unui autor pe care nu l-au mai citit unii lectori încearcă - cel puţin pe jumătate - un anume sentiment de neîncredere, întrebându-se dacă va reuşi scriitorul ăsta să îi cucerească. Un ochi citeşte cu îndoială, altul e îngăduitor şi oferă totuşi o şansă cărţii care are dreptul măcar să încerce să se apere. Pe lângă noduri în papură, ochiul care se îndoieşte are tendinţa de a cuprinde alte orizonturi, lectura fiind încetinită prin aprofundarea unor detalii care nu ar merita prea multă atenţie. De exemplu, dacă ar fi să citeşti romanul Nemesis al lui Philip Roth, în loc să-ţi vezi de citit, începi să cauţi pe hartă statul în care se desfăşoară acţiunea romanului, după care mergi şi mai departe, ajungând până la a-i desena steagul care arată cam aşa:

Litere

Cerul din adâncuri de Adrienne Young

Eelyn a fost crescută pentru a deveni o războinică de temut a clanului aska. Și a fost educată să îi urască de moarte pe cei din clanul riki, cu care, din cinci în cinci ani, ai ei se războiesc în timpul sezonului de luptă. Iar viața ei se desfășoară normal, până când, într-o bună zi, în timpul unei bătălii, se întâmplă ceva cu totul și cu totul incredibil: îl vede pe Iri, fratele pe care îl credea mort, luptând alături de dușmanii săi de moarte! Încercând să rezolve misterul, Eelyn pornește într