• Rămas bun, 2019! La mulţi ani, 2020!... 228

    Vă doresc un an plin de bucurii, de împliniri, un an mai bun decât cel care aproape că a trecut! Să fiţi înconjuraţi de oameni dragi, să aveţi sufletul împăcat, să reuşiti să faceţi ca orice obstacol să devină o oportunitate şi orice pas înapoi să poată fi un pas într-o direcţie mai bună, un […]

    Citește mai departe
  • De zece ani împreună... 229

    Zece clipe de uimiresau minute de-amăgire,zece ore de-alergare,zece zile de visare,zece săptămâni de soare,zece luni de încântare,zece ani de poezie,pâlpâire mereu viedăruindu-se întreagăgândurile le dezleagă,inimile le adunăîmpreună...(2019)Mulțumesc pentru fiecare clipă în care mi-ați fost inspirație și respirație, ticăit de ceas și bătaie de inimă, sămânță de gând și intensă emoție în cei zece ani de vers împărtășit între noi.

    Citește mai departe
  • Incandescențe XVIII... 217

    Sus Aripi ascuțitetăind pieziș văzduhul,muguri de codru. Jos Lăstari sub coasădăruind ...

    Citește mai departe
  • Când secundele încă aveau răbdare... 208

    Pe malul vieții, prin râuri de nisipcaut frânturi din umbra cu alt chipcare puteam să fiu dacă-mi era mai soare.Lutul din inimă spălat de nepăsareși scurs prin crăpături în urmă, în uitares-a prefăcut în timp pierdut în van.Secunde insolente stau după paravanla pândă și așteaptă potopul, revărsareade amintiri cu gust sărat ca mareaca să-și afirme răspicat mirareacă n-am ales tărâța de neghinăși nici pământul de pe rădăcină,că n-am știut ce e albastru și ce-i norș

    Citește mai departe
  • 75. In nopti tarzii...... 199

    De ma privesti ca-n ghicitura, Prin ochi albastri si cuminti, In nopti tarzii cand luna fura Poteci placate cu arginti, Asemeni graiului soptit, De imi vorbesti si nu-ti raspund, In tihna afla ca ascult, Intaiul despre noi...cuvant. In nopti tarzii cand luna fura...

    Citește mai departe
  • 74. Ceai cu scortisoara... 209

    Partea buna a durerilor din pat. As spune simplu: binecuvantare! Ca, daca zeci de zile am tot umblat, Acum le pot privi din departare. Si ce moment mai bun ar fi, Decat aceasta clipa de odihna, Sa pot privi si cantari, Aceeasi boala drept o tihna? Si simt durerea cum ma lasa, Findca nu trupul m-a durut. A fost un simplu dor de-acasa, Un dor de vechiul

    Citește mai departe
  • 73. Cu vise de copil ca altadata... 208

    De azi traiesc in vesnicie, Sunt doar un punct pe harta mic, Nici nu ma-ntreb ce o sa fie, Nici nu doresc sa ma explic. E totul o simtire ampla, Sunt si aici si acolo sus, Sunt peste tot si zari ma scalda Pe dinautru...stii ce zic? Cu vise de copil ca altadata Nu pot zari nefericire, Nu pot gasi in lume pata, Si cad adesea in uimire.

    Citește mai departe
  • JUDECĂŢI DE VALOARE ÎN ROMANUL „NU TE LĂSA!* 124

    Nu te lăsa! 1. Ia-o de la capăt! Nu te lăsa! Nu orice eşec în viaţă este o catastrofă. 2. Nu-i târziu să-ţi alegi alt drum în viaţă, dacă vei fi convins că este altul mai potrivit pentru tine decât cel pe care ai pornit iniţial. Sunt atâtea exemple de oameni mari, care au găsit succesul după ce şi-au schimbat cariera. Cehov, de exemplu, a renunţat la cariera de medic ca să scrie şi a devenit un mare scriitor. 3. Dacă vrei ceva cu tot dinadinsul şi pui şi osul la treabă, nu se poate să nu reuşeşti. 4. Anii trec repede, mai ales dacă eşti ocupat şi faci ceea ce-ţi place. 5. Mai facem şi ce ne obligă viaţa, nu numai ce vrem noi.

    Citește mai departe
  • Elegie domestică... 216

    Autor: Ion Minulescu    Tu, care-mi intri-n casă cu toamna fumurie,   Cu ziua ce se duce   Şi noaptea ce-o să vie,   În casa mea fii binevenită...   Iată-mi casa!   Întoarce doar butonul electric din perete   Şi-mprieteneşte-ţi ochii cu tot ce poţi vedea,   Căci casa mea e-ntreagă, de-acum, şi casa ta...   Fii prietenă şi soră cu hall-ul şi terasa,   Cu treptele ce urcă sub rustice covoare   Spre sala de mâncare   Şi-odaia de culcare,   Cu sfinţii din icoane şi morţii din portrete,   Cu

    Citește mai departe
  • Sub clar de lună... 216

    Copii cu suflet aburind,visăm și azi sub clar de lunăcă lumea încă ne e bună,visăm cu-atâta dor și jind...Visul din lună se întindeînspre pământul ce ni-i miez,un carusel de-argint, un crezcă mai putem cu el cuprindenemarginirea tinereții,uimirile care ne-au fostizvor de drumuri și de rost,cânt și poveste-n zarea vieții.Ne fulgeră o stea-n cădereși blând ne umple o dorințăsă scuturăm de nep

    Citește mai departe