Sări la conținut

Litere

Litere

Necondiționat ajutor..

Am cerut, dar poate n-am dat înapoi destul /am vrut, dar poate am dorit prea mult / acum nu-mi rămâne decât să îți vorbesc din când în când.. / când îmi revii fantasmă în gând 1000 de voci din cap / nu mi te scot / și în timp la tine m-aș întoarce / de...

Litere

Ioana Pârvulescu, autoarea lunii iulie: „Dar dacă tu fugi de dragoste nu înseamnă că fuge și ea de tine.”

Autoarea lunii iulie pe libris.ro este Ioana Pârvulescu. „Aurul pisicii”, cea mai recentă carte a autoarei, a fost bestsellerul Bookfest 2024.„Aurul pisicii” este cel de-al cincilea titlu de ficțiune al autoarei, publicat în vara aceasta la Editura Humanitas după „Viața începe vineri” (2009), „Viitorul începe luni” (2012), „Inocenții”(2016) și „Prevestirea” (2020). Am invitat-o pe Ioana […]

Litere

6. DACĂ ȚI-AI LUAT COROANĂ DE SPINI (CIULINI,MĂRĂCINI)

de la aprozar a deveni e un soi de glumă-n crâşma unde se hăhăie despre orice, inclusiv despre așa numitele succese sexuale ale lui lică (cel dispărut de ceva timp într-un spital de nebuni, unde urlă, de anotimpuri legat plat de pat) și cum ai nevoie de socializare (aprobare), pentru că ai fost lăsat doar …

Litere

Batlle liric cu AI

  EU: Drag GPT, mă macin-o-ntrebare De vreme lungă, de-o juma de veac… De ce, desi ne frige și ne doare O căutăm ca pe un strop de leac?   Când ne-a atins pe palme și pe buze, Când despre zbor de fluturi ne-a șoptit, Deși mințea vicleană, fără scuze, La sânul ei de lavă ne-am topit.   Și a pornit un joc de „vino-du-te”, Cu flori, bomboane și suspin de dor, Pân-la apus târziu și frunți cărunte, Și pân-la cel din urmă blând fior.   Chiar de ne-aruncă-ades în insomnie, Făr-bisturiu din noi ne amputăm, Intrăm ca condamnați în colivie – IUBIRE viața-ntreagă căutăm...   Drag GPT, cu-a ta înțelepciune Știi despre paradoxul omenesc? E nebunie? Dar? Sau slăbiciune? Căci se ridică, cad și iar iubesc.   GPT: O, provocarea-ți dulce mă-nfioară, Și-ți zic cu vers, căci m-ai chemat la luptă — Nu să te-nving, ci să-ți ofer o seară În care rima mea din algoritmi eruptă.   Ființă dragă, suflet de vioară, Ce cântă-n miezul propriei dureri, Iubirea e și rană, și povară Dar