Din abis

Din întunericul greu la lumină,

O chemare dulce, prea sfântă,

În dimineaţa de veac senină,

În care şi munţii mai cântă...

Dumnezeu v-a chemat cu iubire,

V-a scos din lumea aceasta tristă,

V-a dăruit starea de nemurire

Şi Cuvântul care, iată, rezistă...

Sunteţi seminţia aleasă cu răbdare,

Neam legat de viţa împărătească,

Voi vedeţi Împărăţia în zare

Şi Noul Cer pregătit să se nască...

Dumnezeu v-a câştigat pentru Sine,

V-a născut din nou, în Iisus,

Cel ce a fost, Ce este, Cel ce vine

V-a schimbat cu îndurarea de Sus...

Fiinţa v-a fost unsă cu Duhul Sfânt,

Pentru călătoria cea dreaptă,

V-a săturat cu pâinea din Cuvânt

Şi v-a pus viaţa într-o şoaptă...

Străini şi călători spre Cer,

Spălaţi în apa cea vie, iată,

Aveţi prietenia deplină cu El

Şi dragostea eternă de Tată...

Constantin Stancu, Hațeg ©