Isprava academicienilor nostri (2)
Peste o sută de membri ai Academiei Române au semnat, în februarie, o scrisoare redactată de doi colegi ai lor (şi ai mei), în care se protesta în cea mai clară limbă de lemn ceauşistă contra înstrăinării bunurilor ţării, nu de către guvernele, indiferent de culoare politică de după 1989, ci de către investitori străini din companii internaţionale. (…) Eugen Simion sau N. Breban nu-şi dau seama de balivernele alde PSD pe tema „infestării” Pieţei Victoriei de spiritul lui Soros? Un mare critic literar şi un mare romancier, poate cel mai de seamă al deceniilor postbelice, merg pe mâna fostului baron de Teleorman, actualmente de România, şi a ciracilor săi? Bulversantă ipoteză! A doua explicaţie nu ţine de acest duh de turmă, ci de împărtăşirea din aceeaşi sursă de valori moral-politice de tip nou şi deopotrivă vechi:
M-am bătut, umăr la umăr, cu Eugen Simion contra ravagiilor protocronismului în anii 1970-1980. Ca să-l descopăr, după 1989, aliat, mai întâi, al lui Mihai Ungheanu, protagonist al protocronismului ceauşist, iar acum al înfricoşaţilor de soarta ţărişoarei noastre intrate pe mâna capitalismului mondial.. M-am bătut în prima linie pentru dreptul lui Nicolae Breban de a-şi publica romanele neconvenabile regimului (mi-am pierdut rubrica de cronică literară vreme de şase luni în 1977 fiindcă i-am lăudat romanul „Bunavestire“, contrar indicaţiilor PCR, din conducerea căruia el, nu eu, făcuse parte!), ca să aflăm apoi de colaborarea lui cu generalul Pleşiţă iar acum de simpatiile lui naţional-comuniste în straie noi. Sigur, legea mutilată aflată de câţiva ani în vigoare l-a absolvit de „colaborare”. Dar cine îl absolvă de responsabilitatea morală de a-l fi convins pe Goma să scrie reportajul mizerabil despre florile sădite oficial pe mormintele celor îngropaţi, nu de cutremurul din 1977, ci de graba lui Ceauşescu de a şterge urmele dezastrului?
Din categoria:Privirea piezișă, Uncategorized Tagged: cutremurul din 1977, Eugen Simion, Mihai Ungheanu, Nicolae Breban, Nicoloae Manolescu, Paul Goma, protocronism