Apelul, din februarie, al Academiei Române (2)

În textul apelului Academiei române se vorbește despre o subminare a unității, suveranității și independenței naționale, mereu la pîndă „în ultimele decenii“. Ce a făcut, în aceste decenii, Academia, „aflată de un secol și jumătate în serviciul Națiunii Române“? Nu știu cît de preocupată este Academia Română de problema „regionalizării“. Ceea ce știu e că nu se prea agită cu privire la obligația ei fondatoare: păstrarea și promovarea limbii române. Din punctul meu de vedere, cîțiva „particulari“ fără lauri (ca dna Rodica Zafiu și dl Radu Paraschivescu) fac mult mai mult pentru buna întreținere a graiului autohton decît „experții“ în robă din Calea Victoriei. E destul să citești apelul pe care l-au produs ca să te amărăști pe termen lung: limbaj de lemn, demagogie ieftină, retorică inerțială de partid pre-decembrist. Într-un cuvînt: coreografie previzibilă, de fațadă, stilistică rudimentară, fără priză reală cu realitatea țării.

Din categoria:Contrele lui Ștefan Celmare, Privirea piezișă Tagged: Andrei Pleşu, Radu Paraschivescu, Rodica Zafiu