Reșița și Turnul Eiffel
Teză 1: Pe piesele de metal ale turnului se află inscripția Made in Resita – Romania.
Antiteză (Mihai Alexandrescu): Numele oficial al Reșiței în 1889 era RESICABANYA (magh.) sau RESCHITZA (germ.), orașul aflându-se în jumătatea maghiară a Imperiului Austro-Ungar. În nici o epocă anterioară, Reșița nu aparținuse Ţării Românești, mai mult, până în 1771, când autoritățile imperiale înființează furnalul, Reșița era un cătun. În nici un fel nu avea cum sa fie asociata Reşiţa cu România, căreia îi va aparține abia 30 de ani mai târziu, în urma unui război pe care nimeni nu avea cum sa-l prevadă la 1889. În plus, inscripții gen “made in …” s-au impus treptat, abia după primul război mondial. Este greu de crezut că piese executate în Austro-Ungaria pentru un beneficiar francez ar fi putut avea la acea vreme o inscripție în engleză. De fapt, pe unele din componentele turnului este ștanțat “FORGES ET USINES DE POMPEY FOULD DUPONT”.
Teză 2. Metalul din care este construit turnul Eiffel provine de la Reșița
Antiteză: Asta este o legendă, invenția unui jurnalist de pe la începutul anilor ‘70, în plină înflorire a protocronismului ceaușist.
Profesorul şi scriitorul timişorean Mircea Pora: … oamenii mai cred în prostiile învăţate pe timpul lui Ceauşescu pentru că elitele au dispărut, iar în locul lor au venit personaje de mâna a doua, din mediile joase, din zone rurale, care s-au văzut cu diplome peste noapte şi, evident, au îmbrăţişat viziunea nouă. Şi astăzi asemenea personaje te fac anti-român dacă nu gândeşti ca ei“
Din categoria:Breviar de mistificări Tagged: Mihai Alexandrescu, Mircea Pora, Reşiţa, turnul Eiffel
