Este minunat! Din ce in ce mai minunat! Recent am auzit pe cineva povestind cum se poate sa iti iei teapa cumparand bilet de tren.

Poate ca sunt multi patiti, dar eu raman inca stupefiata de cat de mare e ignoranta, coruptia si mai ales indiferenta in tara asta. Probabil ca astea 3 sunt principalele ingrediente care ne tin in loc! Ouch…ce am gresit-o aici! Mai e prostia cea de toate zilele pe care noi, romanii reusim sa o perpetuam cumva la un nivel excelent.

Asadar, revin la intamplarea mea. Va invit sa va imaginati:

Te gandesti unde sa petreci 2 zile frumusele de relaxare si desi ofertele de turism extern sunt asa de ademenitoare si mai putin costisitoare, incerci sa mai dai o sansa peisajelor autohtone. Si iti rezervi un loc la CFR iar in ziua cea mare, iei rucsacul in spate, ajungi in gara, te sui in tren … si surpriza! Compartimentul in care ai tu locul rezervat: usa e inchisa, perdelele trase!

Si te uiti la compartimentul din stanga, la cel din dreapta si bati timid in geamul murdar de acum 10 ani! Si mai bati! Si deodata te inflacarezi, ca doar e locul pe care l-ai platit tu acolo, dupa perdelele alea si bati mai tare.

Ce urmeaza? Se trag perdelele, se aud voci nervoase si dulcele glas al unei matahale de femei “Ce e,ma, atata galagie?”. Surpriza e de marimi colosale : apar 2 fiinte dintr-un mediu unde apa, sapunul si mai ales educatia au ramas inchise in cutia pandorei . Nervosi amandoi, si el, dar mai ales ea. Ohoho, ea este … de marimi colosale si cu multe spume la gura!

Pe langa cele 2 matahale tot compartimentul este indesat pana la refuz cu cutii imense. Din podea si pana sus la tavan cutii peste cutii; pe glumele acelea ce se doresc a fi canapele, pe toate rafturile…peste tot.

Iti revii usor din stupoare. Scoti usor si timid inca o data biletul din buzunar, rugandu-te sa fi gresit cumva ceva : locul, compartimentul, vagonul, trenul, tara!!! Dar nu! Acolo inauntru se pare k ti-ai cumparat si tu un loc spre mult visata vacanta.

Adorabila adunatura de carne cu tignal de sirena de pompieri se rasteste intr-un dialect al limbii romane la tine inca o data : “Ce e cu atata galagie?” si vazand nesimtirea crasa din fata ta, caci a ghicit si oroarea aceea a umanitatii ca ai loc acolo, iti revii si deodata cu mult curaj si determinare ii spui ca ai loc in compartimentul acesta. Atunci incearca sa inchida usa si tu, tu te tii si mai tare! O intrebi daca nu cumva a cumparat compartimentul intreg?! Evident raspunsul ei aici!

Si esti si mai determinat sa chemi pe cineva! Un controlor, un politist, ceva! Si plecand in cautarea unui om al legii traversezi tot vagonul! La fiecare 2 compartimente, unul era cu perdelele trase si alti oameni in drum spre vacanta ca si tine, cu biletele in mana, in fata usilor inchise! Devii revoltat! Dar nu se poate! Am platit biletul si am de mers 3 ore! Sa fim seriosi! Am platit aproape 50 de ron sa stau in frig, in picioare?!

Si cand crezi ca totul e un vis urat … un politist bagat pe jumatate intr-un compartiment catadicsit cu zeci de cutii ieftine de carton se tine de glume cu … un alt cuplu ca cel cu care tocmai te-ai intretinut si tu!

Ramai socat! Si vrei sa faci ceva, te enervezi! E imposibil asa ceva!

Un batranel de langa tine, care te-a vazut venind in goana ta ametitoare, te trage de maneca si-ti povesteste el! Nu de alta, dar el face naveta zilnic de la Brasov la Bucuresti : “sunt comerciantii aceia de 2 bani, ce vand produse de o calitatea mai mult decat indoielnica pe la colturi de strada sau prin pietele jalnice ale capitalei. Le cumpara de la unguri si le duc la Bucuresti. Sunt intelesi cu toata lumea, de la cei de la vama, pana la amaratii de politisti de prin gari! Si sunt multi! Toata natia lor are afaceri de acest gen. Sa ai grija, nu te prosti, ca sunt sute in trenul asta!”

Sute? Te uiti la el cu neincredere. “Da, sunt sute! Mi-au mancat zilele de 1 an si aproape jumatate de cand bat drumul asta zilnic. Sunt scursurile societatii noastre!”

Traversezi si mergi in vagonul urmator. Are sens sa mai spun ca povestea se repeta si acolo?

Da…. asta e tara noastra! Si ei, toti ei-ii din poveste, e clar ca tot ai tarii noastre sunt!