Gata! De ieri dimineata nu mai sunt 2in1, ci suntem 4 bipezi + 4 porcusori.
Nu a fost cum am plănuit, nici cum mi-am dorit, ci cum s-a nimerit.
Dupa un debut de travaliu promitator care a avansat rapid si fără probleme, am sfarsit pe masa de operatie la 5 dimineata. Fantezie pe gheata! Îmi venea sa urlu de nervi, doar ca nu prea mai puteam din cauza de epuizare.
Am ajuns la clinica la 8 seara cu taxiul ca era groasa gluma, eram deja la 4 cm, contractii dese si puternice. Cand am ajuns la 6 cm au sunat sa vina anestezistul, pana a ajuns ea de acasa ajunsesem si eu la 8 cm si nu mai avea rost. Era deja miezul nopții, ne frecam mâinile ca pana la ora 2 il expulzam si apucam si noi sa dormim un pic.
Toate bune pana la 1 noaptea. Ajunsesem la 9 cm si trecusem peste socul initial ca o sa nasc fără epidurala. Asta e, îmi ziceam, mai am o ora maxim, il extragem si gata. Restul e can-can.
Numai ca… Am avut brusc impresia ca am încetinit ritmul. Contractii mai rare si nu asa puternice. Moasele de acord cu noi, ginecologul de garda idem. Incercam tot felul de pozitii. Deja la 3 noaptea eram obosita si cam disperata sa se termine. Creierul meu voia sa doarma si atât.
Pe la 4 dimineata era clar ca ceva nu merge. Medicii (inclusiv cea care mi-a urmărit sarcina) au decis sa mai incercam ceva si, daca nu merge, cezariana.
Desi nu mi-am dorit cezariana, ajunsesem sa o cer aproape plângând.
Bineinteles ca nimic nu a functionat si la ora 5 intram in sala de operatii.
Ultima data când am fost intr-un bloc operator a fost in februarie 2009 la Iasi pentru o deviatie de sept. Nu va mai zic ca nu sufera comparatie, ca numai ma enervez.
Mr. G a fost si el in sala cu mine, echipat corespunzător.
Anestezia aia a venit ca o usurare. Cred ca a fost cel mai bun moment al nasterii. Prin comparatie cu prima data când punerea epiduralei a fost unul din cele mai naspa (psihologic).
In 15 minute bebe era afara si vioi. Plantat imediat in brate la tat-su care a stat cuminte cu el lângă mine cat a mai durat operatia.
Înspre sfarsit m-au luat niste frisoane de zile mari. Au adus oamenii paturi speciale si suflanta sa mă incalzeasca.
La terapie intensiva cred ca am stat juma de ora cat sa mă incalzeasca, m-au trimis repede in salon la maternitate unde e cald si bine.
Dar altceva voiam sa va povestesc… De când am ajuns la terapie intensiva, bebe a stat doar cu mine, doar pe mine. A fost luat de lângă mine strict cat sa fie schimbat sau cat sa mă spele si ingrijeasca pe mine.
Cum in prima zi nu m-au lăsat sa misc si sa mă dau jos din pat, am zis clar sa mi-l dea lângă mine. Si faca-se voia mea.
Azi dimineata am fost declarata mobila. Asa ca am fost încurajată sa fac cativa pasi, sa mă asez pe scaun, sa mă ridic singura. Am reusit fără prea mare efort. Am mai repetat figura de vreo doua ori de atunci.
Singurul analgezic pe care il iau e paracetamolul. Le-am repetat de enshpe ori ca alaptez, m-au asigurat de enshpe ori ca oferă doar medicamente compatibile cu alaptarea in cazuri normale.
Acum mai trebuie doar sa mă împac cu situatia. Adica cu faptul ca am ales sa cer o cezariana pe care nu mi-am dorit-o. Dar oricum mi-ar fi facut-o ei si fără sa cer eu… (Nu am nimic cu cezarienele, pur si simplu nu mi-o doream pentru mine.) Aaa, si cu faptul ca trebuie sa port niste sosete speciale vreo 10 zile ca sa prevenim formarea de cheaguri de sânge.
Moasele m-au asigurat ca daca mai vreau copii, pot naste natural. Si ca, având in vedere ca am o nastere naturala la activ, sansele ca al treilea sa vina tot normal sunt mai mari.
Asadar, Gulie, aka Glad Alex Mitache, s-a născut pe 5 mai 2017 la ora 5.15. E un mancacios de prima mana. Suge cu sârg.
Bulbuc a fost ieri la noi, si-a revendicat si ea sanii. E foarte incantata de picioarele lui bebe si a zis ca da, putem sa il luam pe bebelușșș acasa. Încă nu s-a decis unde o sa doarma bebe.
Si cam asa vine barza cu bisturiul…

P.S. Daca data trecuta mai treacă meargă si Mr. G a zis ca hmmm, mai vedem cu alti copii, dupa nasterea asta a zis ca el nu vrea sa mă mai faca sa trec prin asa ceva veci pururi. Si ca daca mai vreau, e treaba mea cu cine ii fac.