“Cinsteste pe fiul tau si pe fiica ta, ca sa va fie bine si sa traiti ani multi pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi l-a dat voua” (capitolul I, Evanghelia dupa Montecristo)
Nastem copii si pentru asta avem obligatia sa fim atenti la nevoile lor,
sa luptam pentru libertatea lor,
sa fim acolo unde ei isi doresc sa ajunga, si nu sa fie ei unde ne dorim noi,
sa fim atenti la tot ce ne soptesc sau la ce tac,
sa avem decenta ca daca i-am dat acestei lumi, niciodata sa nu fim un motiv de durere pentru ei, ca este deajuns haosul in mijlocul caruia i-am bagat fara sa-i intrebam.
Sa fim un soi de samurai care sa-i serveasca inchinandu-se la zambetul si seninatatea lor nascuta din siguranta ca le putem fi confidenti si scut.
Doar asa copiii nostri ar iesi din haos putand sa paseasca liberi in viata si, poate peste generatii viata nu va mai fi definita ca o tragedie umana.
