se îngălbenesc și cad cuvintele se așează pe pământ și foșnesc ca frunzele toamna luate în picioare fărâmițate cuvintele se rup în litere veștede în cale și nici nu le privim cum mor cum duhurile lor se înalță și plouă rece peste noi cu sentimente cuvintele ucise nespuse de guri tăcute de lacrimi ce ard …