din cerurile ochilor s-au desprins, agale, câteve raze de soare să îmi bucure imaginaţia cu jocul lor de-a primăvara. m-au recunoscut norii albaştri oglindiţi în ochi de copil şi-n mâini întinse a iubire. crengile au şi ele copiii lor...frunzele nenăscute primăverii! iubeşte-mă viaţă şi nu îmi uita ochii închişi în ploi...trimite-mă să dorm în legănatul aripii de pasăre şi-n braţele vântului rostitor de poveşti! naşte-mă, primăvară, naşte-mă şi prinde-mi în păr razele tale de lumină. naşte-mă!