Solarul nostru era gata si am inceput sa gradinarim aproape profesionist. Gradinarind apareau resturi si noi aruncam toata verdeata (buruieni, vreji de la curatarea de toamna, etc) intr-o zona a curtii in spatele solarului. A fost prima data cand am luat contact cu puterea naturii de a transforma materialele naturale in ceea ce noi credeam la vremea respectiva ca este pamant. Dupa doua sezoane de gradinarit, in locul unde aruncam noi resturile se inaltase o movila destul de mare. Iarba care crestea pe movila era cea mai verde din toata curtea si parea cea mai sanatoasa!

Dupa un timp am renuntat la solar si am ales sa cultivam in straturi inaltate (motivele si pasii ii gasiti pe aici) si banuiam ca in timp pamantul si celelalte materiale puse in cutii se vor tasa si se vor lasa… Si ne-am pus intrebari si am cautat solutii. Ce vom face cand pamantul se va lasa si vom gradinari pe fundul cutiei? Nu prea ne venea sa cumparam pamant la fiecare doi ani sa umplem cutiile.

In plus pamanul cumparat, trebuia imbogatit cu mranita, combinat cu nisip si ni se parea putin costisitor. Desi cochetam de multa vreme cu ideea de a composta materialele biodegradabile nu ne era la indemana sa o facem. Mai ales ca primele rezultate au fost mai mult decat dezamagitoare. O sa vedeti imediat de ce… Primul pas a fost sa facem o lada de compost. Vazusem unele facute din paleti asa ca am luat exemplu. Totul era pregatit asa incat am inceput sa aruncam in lada toate resturile: tot ce curatam de la legume cand faceam mancare si buruieni fara seminte si iarba pe care o taiam prin curte. In primavara urmatoare am constatat ca avem foarte putin compost, undeva la un sac dar problema cea mai mare era ca acesta nu semana deloc cu un pamant ci era mai degraba uscat, in bucati mari…

Pe vremea aceea, intai incercam folosindu-ma doar de intuitia mea si cand dadeam gres ma apucam sa citesc. In timp am invatat ca e mai bine sa citesc inainte: castig timp…

Anul trecut am avut compost cat sa nivelez un singur strat inaltat… diferenta intre rosiile crescute in stratul cu pricina si restul straturilor cu rosii a fost incredibila… Faceti abstractie de cultura alaturata din strat (in prima fotografie ardei-gogosar, in a doua morcov). in ambele straturi tomatele erau defoliate pana la primul rod.

• rosii in stratul cu compost
• rosii in stratul fara compost

O imagine mai sugestiva este urmatoarea, unde pe partea dreapta ultimul strat (cel cu rosiile crescute pana in plasa antigrindina) este cel cu compost celelalte doua din fata lui, pe aceeasi parte, sunt fara compost. Precizez ca eu cultiv doar rosii nedeterminate si foarte rar le infund.

• comparatie rosii

In primavara asta am strans aproape 3 mc de compost. In doar un an… de compostat cu cap si ca la carte… cu doar cateva tuse personale… ca nu se poate altfel!

Putina teorie: compostul este constituit din materie organica descompusa, care alimenteaza solul incet si constant cu substante nutritive, permitand solului, la randul sau, sa hraneasca plantele cultivate. In gradinile unde se foloseste compost se gasesc mai putini melci decat in cele in care materia organica nedescompusa este folosita pe post de mulci. In plus, solul unde se adauga compost nu se intareste si nu se formeaza bulgari mari de pamant. Exista autori care sustin ca in compost se gasesc substante nutritive care nu sunt solubile in totalitate in apa si in consecinta apa de ploaie nu poate “spala” nutrientii din sol (spre deosebire de gunoiul de grajd). Mai exista o diferenta intre compost si gunoiul de grajd: din cauza aciditatii foarte mari in gunoiul de grajd numarul fungiilor bune este mult mai mic decat in compost iar cantitatea de nitrati este mai mare. In cazul nostru, compostul nu costa nimic spre deosebire de gunoiul de grajd care ne-ar fi costat, noi neavand animale, ceea ce il face inca o data o alegere perfecta pentru noi.

Compostul este format din mai multe componente:

• componenta verde – care contine mult azot – este constituita din parti frunzoase, in general umede. Prin descompunerea lor cresc temperatura gramezii de compost, dar despre temperatura vorbim mai incolo putin. (paranteza: prima data cand am mulcit eu, am mulcit capsunii cu iarba taiata cu masina de tuns. Am pus din abundenta gramezi de iarba tocata in jurul fiecarei plantute si a doua zi toti capsunii erau blegi. Cand am pus mana sa vad ce-i cu frunzele lor m-am fript realmente cu iarba tocata din jur… cred ca avea 55-60 de grade, incercati sa bagati mana, poate cu manusa intr-o gramada de iarba proaspat tocata ce a stat o dupa amiaza la soare…)
• componenta maro – care contine mai multa fibra – este formata in special din frunze uscate, tocatura de lemn, carton

Este important sa stim despre aceste doua componente deoarece ele trebuie sa se gaseasca in gramada cam in cantitati egale. Daca avem prea mult verde vei obtine putin compost si in general cam uscat. Daca avem prea mult maro compostul se face mai greu deoarece componenta maro se descompune mai greu si produsul final va avea bucatele de lemn, sau de carton. Este momentul sa spun ca materialele se descompun mai usor daca sunt maruntite bine – lemnul tocat cu tocatorul de crengi, cartonul inmuiat in apa si rupt in bucatele mici, cojile de oua sfaramate cu mana in bucatele cat mai mici…

Trecem la practica (ce si cum punem in gramada de compost?)

Componenta verde :

• Buruieni, cu pamantul de pe radacinile lor. Eu adaug si buruieni perene: volbura, papadie, stevie salbatica. Evit sa adaug radacina de pir sau de costrei… Am vazut incoltind pir dintr-o radacina agatata intr-un gard intr-o luna ploioasa…
• Orice frunza verde. Frunzele de toamna (galbene, uscate) se incadreaza mai degraba la maro
• Frunzele de rubarba sau cojile de citrice (cu conditia sa fie bio). Unii autori considera ca aceste coji de citrice nu se descompun, dar eu nu le-am gasit niciodata intregi
• de asemenea unii autori sustin ca frunzele sau legumele sau buruienile adaugate in compost trebuie musai sa fie sanatoase. Eu insa cred ca nu este adevarat. De ce? Majoritatea bolilor exista atata vreme cat traiesc pe un organism viu. Mucegaiurile, fainarea chiar si mana tarzie nu rezista temperaturilor din gramada de compost
• Gunoiul de grajd proaspat este un excelent accelerator de compost (urina care-l insoteste este de fapt acceleratorul). Totusi mare atentie la cantitatea adaugata sa nu transformam compostul in gunoi de grajd fermentat. Daca aveti mult, separati-le. Noi mai adunam de pe drumul din fata curtii noastre, dupa ce trec vacile si il adaugam in compost. Mai punem gainatul de la pasari. Si daca vi se pare ca nu fermenteaza suficient, baietii familiei se pot ocupa de acest aspect… daca ma intelegeti ce vreau sa spun…
• Resturile de la bucatarie: coji, cotoare, legume mucegaite prin frigider (se mai intampla si la noi)
• coji de oua – maruntite bine sau, cine isi permite, macinate cu rasnita de cafea. Spun cine isi permite, deoarece rasnind coji de oua, se strica rasnitele ceva de speriat…
• pliculete de ceai sau doar plantele cu care facem ceai pur si simplu
• zat de cafea (desi are culoarea maro este o componenta verde si il consideram ca atare) cu tot cu filtru. Daca aveti mult rumegus faceti o intelegere cu o cafenea sa va dea zatul de cafea
• pene si fulgi de la pasarile de curte

Componenta maro:

• lemn maruntit (rumegus, talas, lemn tocat cu tocatorul de crengi). Este foarte important, repet, sa fie maruntit. Cu cat este mai mare se descompune mai greu. lemnul nu putrezeste atat de repede cat ne-am inchipui.
• hartie si cartoane. Tentatia este mare sa adaugi orice ambalaj de hartie insa unele ambalaje au scotch (care trebuie curatat) sau sunt plastifiate (au o folie sa fie lucioase sau dimpotriva mate). Astea-s bune de aruncat la cosul de gunoi din pacate, nici macar de reciclat. Cartonul trebuie udat bine inainte si apoi se si rupe usor se si descompune repede. Eu lucrez la un cabinet si avem multa hartie de unica folosinta asa ca o folosesc din plin. Hartia alba de scris se marunteste sau macar se mototoleste si se arunca asa neinmuiata. De asemenea puteti pune rolele de la hartia igienica, hartia de bucatarie si hartia tiparita. Nu va faceti probleme cerneala tipografica nu mai este cum era pe vremuri.
• cartoane de oua
• Paie si fan – aereaza compostul
• cenusa de lemn – desi eu prefer sa o pastrez pentru plante direct fie pudrata, fie sub forma de decoct – pentru scopuri diferite.
• Frunze uscate. Eu las de obicei frunzele toamna in livada, asa cum cad. Primavara aproape nu mai gasesc nimic… exceptie fac frunzele de nuc pe care nu le compostez niciodata deoarece se degradeaza extrem de greu (le trebuie si doi ani)
• pamant – il trec aici deoarece se mai intampla sa schimbi pamantul din ghivece sau sa sapi o groapa si sa n-ai ce face cu pamantul, asa ca sa stii ca il poti adauga in gramada si sa stii unde il numeri.

Nu compostam niciodata:

• paine
• peste si fructe de mare
• carne
• oase
• resturi de mancare gatita
• grasimi sau uleiuri
• lactate
• plastic, folii, metal
• litiera pisicii sau alte dejectii ale animalelor carnivore

Gramada de compost trebuie sa fie mediu de umeda. Daca partea verde este prea putin reprezentata compostul nu are cum fermenta. In anii foarte secetosi si extrem de caldurosi noi obisnuim de doua ori pe an sa udam gramada de compost. Anul trecut de exemplu am facut-o o data in august dupa ce nu plouase de doua luni. Pe de alta parte daca ploua foarte mult este bine sa acoperiti gramada de compost, pentru a nu se opri din fermentat si pentru a nu se scurge in pamant toate substantele nutritive spalate de ploaie… Totodata apa de ploaie dizloca si aerul din gramada iar amestecul devine anaerob (apar bacterii care traiesc fara oxigen) si incepe sa miroasa a mlastina…

Materialele din gramada de compost nu trebuie separate de pamant prin nimic: nici folie, nici carton, nimic. Legatura cu pamantul este importanta deoarece din pamant vin rame si alte vietuitoare dispuse sa munceasca pentru binele compostului.

In principiu gramada de compost nu miroase dar daca simtiti miros persistent, poate fi din trei cauze:

1. Compostul este prea ud – fie este prea mult verde (la noi de exemplu miroase, dupa ce taiem iarba din toata curtea, vreo 2 zile de nu poti sta langa el), fie a plouat prea mult. Se rezolva: ia o furca rezistenta si incepi sa mesteci in el. Cel mai eficient este sa il muti alaturi si apoi il muti inapoi. Cand il muti inapoi, sa ai pregatite fie rumegus, fie cartoane (nu te teme si eu adun cartoane de pe unde ma duc si arat ca homeless-ii cand vin acasa cu cate o cutie mare) si la fiecare 15 cm de compost umed inserezi un strat de componenta maro.
2. Ai adaugat prea mult verde – solutia ai inteles-o deja… Compensezi cu maro. La treaba deci!
3. Ai adaugat ce nu trebuia (vezi ultima lista, aia de Nu, Nu si iarasi Nu) – solutia ta este sa scoti ceea ce nu trebuia adaugat de la bun inceput si poate si vreun sobolan mort, sufocat in cautarea osului sau a minusculei bucati de carne care ti-a scapat in compost… Daca nu poti sa o scoti acopera cu rumegus toata gramada

Cand poti folosi compostul? Trebuie sa stii ca in gramada de compost se ating in mod normal temperaturi de 60-70 de grade. Ceea ce e foarte bine deoarece o astfel de temperatura dezinfecteaza compostul si “fierbe” semintele de balarii astfel incat ele sa nu mai germineze. Mai mult de atat nu e prea indicat ca il omori de tot (stii cum? cam ca laptele fiert… e bun dar nu mai e viu). La temperatura asta inca nu poti folosi compostul deoarece fermentatia nu s-a incheiat. Ar fi bine sa ai un termometru de compost (seamana mult cu ala de friptura doar ca are tija mult mai lunga) pe care sa-l folosesti cand crezi tu ca este gata. Daca temperatura este mare, mai astepti. Un al doilea indicator al terminarii fermentatiei se refera la miros. Compostul care este gata de folosit miroase a pamant reavan.

Eu il las de pe un an pe altul. Prin aprilie ne pregatim sita si incepem sa desfacem gramada. Am pregatita o folie pe care il usuc putin (daca l-as aera mai des probabil nu ar fi nevoie de partea cu uscarea) si apoi il cern. Este musai sa faci si tu asta pentru ca in compost isi gasesc casa cel putin doua larve pe care nu le vrei in straturi (larva carabusului de mai si a coropisnitei). Ambele sunt mari si imposibil de ratat (2-3 cm, groase, albe si scarboase). Gainile dar mai ales ratele sunt foarte incantate de mesele preponderent proteice din zilele astea…

Stratul de compost in gradina poate fi pana la 15 cm inaltime, se aseaza peste pamantul tau curatat de balarii (pentru alea rezistente iti trebuie minim un an de teren acoperit cu folie neagra, dar mai vorbim alta data despre asta) si poti planta imediat. Apoi incepi sa gradinaresti cu adevarat!

Toate bune si spor in toate!