Desi pentru gradinarii, chiar si amatori dar cu state mai vechi, este tarziu pentru acest articol, am prieteni care ma suna sa ma intrebe cum e cu rasadurile? E greu? E de nefacut? Sa cumpar gata facute? Am intarziat? Mai pot acum? N-a trecut timpul lor? Sper ca acest articol sa poata sa lamureasca pe toata lumea ca rasadurile nu sunt ceva de nefacut si nu este nici pe departe atat de greu precum se aude.

Noi in grAdinuca facem rasaduri in special pentru soiurile la care tinem. De la care vrem sa luam seminte sau pe care ni le dorim in farfurie musai, musai. In rest sa stiti ca gasiti rasaduri si in piata, la vecini sau la prietenii care au aceasi pasiune cu voi. Eu insami seman mai mult decat cultiv aproape intotdeauna si mereu gasesc cui sa dau surplusul. Unii dintre prietenii mei nu au spatiu sa semene, altii se apuca mai tarziu de gradina, unii pierd rasadurile in urma unei furtuni care le darama rasadaria… si nu doar eu am rasaduri in plus pentru altfel de situatii.

Dupa cum vedeti variantele sunt multiple dar si pentru ca ne pregatim sa semanam plante foarte diferite, cu cerinte diferite sau cu pretentii diferite dupa semanare. Ma refer aici la faptul ca unele plante vor trebui repicate dupa o perioada de la rasarire iar altele, mai fitoase, nu suporta sa le atingi prea mult pana la plantarea lor in locul in care vor creste si vor rodi toata vara.

Din prima categorie fac parte: rosiile, vinetele, ardeii, telina, salata, varzoasele (varza, gulia, conopida, broccoli, varza kale, etc). Dintre plantele care nu suporta repicarea si despartirea radacinilor dintr-un ghem pe care ele oricum il fac, amintesc plantele din familia cucurbitaceelor (castravetele, dovlecelul, zuccini, dovlecii de placinta, pepenii), leguminoasele (mazarea, fasolea, etc). O sa va intrebati, mai ales care au mai cultivat, oare cine face rasad pentru fasole. Veti fi uimiti sa aflati ca unii furam startul la fasole: la noi in zona se poate cultiva afara abia dupa 15 aprilie. Astfel facand rasad castigam cam 3 saptamani: seman 5-10 boabe de fasole intr-un vas de marimea unui borcan de iaurt mare iar in 15 aprilie hop plantez direct niste plantute rasarite si crescute putin, care sunt mai putin “friguroase”. La mazare nu este cazul deoarece ea nu este sensibila la frig, putand fi cultivata afara “in mustul zapezii” – la noi asta insemnand dupa 20 martie.

Pamantul in care semanam este foarte important. Pentru cei care au pamant bun in gradina pot lua de acolo direct, il pot cerne cu atentie si eventual steriliza in cuptor la 70 de grade timp de 1-2 ore. De asemenea il pot amesteca cu compost (si acesta cernut ca nu vrem sa prajim in cuptor si vreo cateva rame, care au ajutat atat de mult la formarea compostului) si cu putin nisip. Dar ce facem noi, toti ceilalti care avem un pamant de slaba calitate in gradina si compostul este putin si il pastram pentru imbunatatirea solului din gradina avem posibilitatea de a merge la un magazin de bricolaj si sa cumparam pamant pentru rasaduri pregatit special. Acesta nu trebuie sterilizat in cuptor deoarece se presupune ca este deja pregatit si este liber de boli, viroze, seminte de buruieni, etc.

Dupa ce rezolvam cu pamantul, ne ocupam de seminte. Daca avem seminte netratate (adunate de noi din gradina, primite de la tata Frusina din capul satului, primite de la domnul Ionel de pe Facebook, primite la schimb pe vreun grup de seminte, intelegeti voi…) si acestea trebuie sterilizate putin. Motivele sunt in general legate de viroze, pentru care nu prea exista leac (cu atat mai putin in agricultura fara substante) dar si de bolile fungice. Exista doua tipuri de sterilizare: cu ajutorul substantelor chimice sau prin caldura. Substantele chimice, de obicei, dezinfecteaza semintele doar la suprafata. Unele substante sunt acceptate si in agricultura ecologica pentru dezinfectarea semintelor si aleg sa vorbesc doar despre acestea.

• Apa Oxigenata 3% (o cumparati chiar asa de la farmacie) – asezati semintele in apa oxigenata si le lasati acolo timp de minim 15-20 de minute
• Sulfatul de Cupru 0,5% – 1g CuSO4 la 200 ml apa (nu il mai gasiti in fitofarmacii). Cufundati semintele in solutia de piatra vanata (evitati vasele sau ustensilele metalice piatra vanata fiind extrem de coroziva; de asemenea fiti atenti la piele si lucrati cu manusi) si le lasati acolo cam 10 minute. Nu folositi piatra vanata pentru crucifere (varza, gulie, conopida, broccoli, ridichi, varza de Bruxelles, etc) deoarece le anuleaza capacitatea germinativa, adica pierdeti semintele.
• Permanganatul de Potasiu (se gaseste extrem de greu si mai degraba cu sarut-mana pe la doamnele farmaciste ce lucreaza la o farmacie cu laborator) se foloseste pentru proprietatile oxidante puternice asigurand intr-o oarecare masura accesul viitoarei plantute la o cantitate suplimentara de mangan si potasiu. Se cufunda semintele intr-o solutie de 1% (1 gram la 100 ml apa) si se lasa acolo pentru 20 de minute. Va trebuie doua vase si o strecuratoare deoarece solutia este destul de inchisa la culoare si riscati sa ameste cati semintele din soiuri diferite daca nu le extrageti pe toate
• hipocloritul de sodiu (il gasiti in inalbitorul de rufe) este una din cele mai eficiente metode impotriva virusului Mozaicul Tutunului. Veti folosi o solutie 1:5 (o parte inalbitor la 5 parti de apa), veti adauga o picatura de detergent de vase si veti cufunda semintele pentru 1 minute timp in care agitati vasul. Apoi le strecurati cu ajutorul unei strecuratori aruncand solutia de inalbitor (de fiecare data preparati o solutie noua deoarece clorul este un gaz care se evapora repede) si clatind semintele cu apa curata timp de 5 minute pentru a indeparta toata solutia ramasa pe seminte.

Cel mai simplu se face sterilizarea cu apa calda. Avantajul apei calde este ca actioneaza si asupra germenilor aflati in interiorul semintei, nu doar la suprafata. Se scufunda semintele in apa de 50 de grade si se lasa acolo cam o ora. Semintele de ceapa se pot tine chiar mai mult. Pe langa proprietatile dezinfectante, apa calda va da un bobarnac semintelor pentru a germina mai repede.

Scrieti cu atentie pe cutii ce veti semana in ele sau pregatiti etichete (din plastic, lemn, etc) si sunteti gata de treaba. Umpleti fiecare cutie cu pamant si umeziti bine substratul cu un atomizor de gradina sau in lipsa lui cu un spray recuperat la ultima curatenie cu spalat de geamuri (intr-un an nu aveam cu ce sa ud rasaduri asa ca le udam cu atomizorul de la fierul de calcat). Asezati semintele pe pamantul astfel umezit mai multe intr-un ghiveci pentru soiurile ce vor fi repicate, cate doua pentru cele ce nu vor fi repicate (castraveti, pepeni galbeni, dovlecei, etc) sau chiar 7-10 pentru fasole (sa folositi totusi un vas mai mare ca sa nu se inghesuie excesiv firele de fasole). Eu acopar mereu semintele cu un strat de pamant de pana in jumatate de centimetru, pe care il umezesc cu atentie. Daca nu vreti sa acoperiti cu pamant, veti acoperi vasele cu un ziar care va mentine umiditatea pana la rasarirea plantutelor, cand il veti indeparta. Nu exagerati cu udatul dar nici nu lasati pamantul sa se usuce complet.

• tasarea pamantului
• asezarea semintelor
• la final casoletele asezate in ordine

Nu va ramane decat sa asteptati sa rasara plantutele, sa le udati cu masura si apoi sa aplicati tratamentele preventive pentru rasaduri si apoi sa repicati, cand este momentul sau sa plantati.

Dictionar:

• a repica = a transplanta temporar o planta rasarita intr-un strat colectiv, in semanatura deasa, fie la distante mai mari (intre plante) in paturi germinative, fie in ghivece individuale
• a germina = a incolti, a incepe un nou ciclu de viata
• compost = ingrasamant vegetal obtinut prin fermentarea resturilor de la bucatarie, tocaturii de iarba si crengi, hartie si alte materiale (amanunte aici)
• piatra vanata = CuSo4