Mă plimb tăcut pe perna mea,gîndesc liniar...aud șoapte scurte,dar ești departe...sunt doar urme de tine peste tot,umbre ale siluetei talece se-adună după ploaie,mirosul tău ce încă inundă câteva prosoapeși perna rămasă goală...adun gânduri în săculețe cu piticiîn căutarea unei dimineți plăcute,mă așez la masă cu scaunul tău tras,așteptând să te speli pe dințiși să mă deranjezi jucăușăîn drum spre scaun ...vorbesc cu teama cuvintelorce te vor răni,te aștept la capăt de pod,așa cum te-ai obișnuit :Neața :*