Dezleagă-mi mâinile de trecut legate,
căci gândurile mele,
ca stoluri de păsări târzii,
îmi inundă mintea, m-adâncesc în nori gri
Îmi uită fața ațintită spre visare
Acum sunt un moment, apoi sunt uitare
Miros pielea amețită de teamă și iubire
Ce suntem azi, mâine va fi amintire
Ianuarie nu-mi iartă sufletul căutător
M-adâncesc în amar, dar nu caut ajutor
Niciun glas de corb îndurerat
Nu m-ar mai face să iubesc tot ce am lăsat
În urmele pașilor mei mi-am înțeles tăcerea
Vei veni cândva, dar va fi trecut vremea….