Nu am scris niciodata despre parintele care m-a educat sa fiu ce sunt si care m-a iubit de dinainte sa ma nasc.
Las pentru putin timp celalalt tip care se grabeste sa se pregateasca de ieseala, si eu scriu ceva care ma linisteste,si care simt ca trebuie scris,nu pentru a lauda faptele lui ci pentru printi si viitorii parinti,daca vor avea ceva de invatat de aici.
Cea mai veche amintire care imi vine pe moment….venea de la munca cu o geanta sport,intra in casa sau de cele mai multe ori nu apuca pentru ca fugeam inainte lui,ii luam geanta,o deschideam,sa vad daca mi-a adus „ceva bun”.Era greu sa faca o greseala sau sa uite in vreo seara sa nu-i cumpere micutului ceva.Impart doar o amintire aici pentru simplu fapt ca restul sunt in suflet si le voi tine pentru el si pentru mine.
Apoi am crescut usor usor sub ochii lui,si am ajuns azi sa-mi scriu dragostea,am ajuns intr-o seara sa-i multumesc ca m-a facut mare si ca in continuare ma creste!
De-a lungul timpului a investit in mine dragostea lui, a consumat viata pentru mine,a cazut ca eu sa ma pot ridica,a oprit o viata pentru ca alta sa aiba ceva mai bun,a facut mult prea multe sacrificii,uneori meritate de mine alteori nu.
Am inceput sa am pasiuni pe care mi le-a sustinut mereu….gaseam si gasesc ceva care sa-mi placa mult,devine pasiune,si uneori cad intr-o stare proasta pentru ca nimeni nu ma sustine, dar ce-i drept nu-i cer ajutorul,el insa imi simte nelinistea si ma sustine moral si financiar.
In ultima mea pasiune si cea mai mare,m-a sustinut cu mult peste asteptari,a suferit pentru realizarea ei,a muncit foarte mult sa ma sustina financiar, insa intr-o zi mi-am promis sa-i ofer si eu ceva,sa-i ofer satisfactia ca eu am reusit,si voi reusi din ambitia de a ma depasi.
Am sustinut in ultimul timp ideea ca eu si generatia mea, generatiile de dupa mine,nu vom putea realiza ce au realizat parintii,insa imi doresc sa depun si sa depunem minimul de efort sa intretinem ce ei au construit si ne vor lasa mostenire.De atat macar sa putem fi in stare.
Sa sadim un pom,sa facem un copil,sa avem credinta,sa ne rugam pentru sanatatea parintilor nostrii.Jumatate din neputinta se datoreaza conducerii iar cealalta noua, pentru ca suntem generatii delasatoare si puturoase,insa nu generalizez,sunt si exceptii.
Ce a crescut tata?L-a crescut pe cel ce scrie si nu pe cel ce e nerabdator sa plece cu prietenii.L-a crescut pe cel frumos,pe cel cu un caracter ca al lui.
Doar iti multumesc, restul de multumire ti-l voi da din realizarile mele pe care m-ai ajutat sa le pun pe picioare sau in care ma sustii!