Voi fără scrupule şi fără de cuvânt,
Cei care încercaţi a zecea oară
Să îngropaţi dreptatea în pământ.
Noi ne-am lăsat în casa pruncii,
Am ieşit ţipând în miez de noapte,
Ne-am săturat să fure politrucii,
Şi-am zis atât: nu se mai poate.
V-aţi ascuns acum ca şobolanii,
Sperând să treacă mai uşor urgia,
Şi apoi să vă împărţiţi voi banii
Dă-i prea târziu, e trează România.
