Debutat în 2014 cu romanul autobiografic „En finir avec
Eddy Bellegueule” (Éditions du Seuil) – urmat de „Histoire de la
violence” (Éditions du Seuil, 2016) şi „Qui a tué mon père”
(Éditions du Seuil, 2018) – tânărul scriitor Édouard Louis (născut
în 1992, în Hallencourt, o comună din Picardia, în nordul Franţei)
este o revelaţie a lumii literare franceze – şi nu numai –, un
„copil teribil” care s-a impus rapid pe piaţa literară (romanul de
debut a fost bestseller în Franţa şi a fost tradus în douăzeci de
limbi), dar şi de idei a Franţei contemporane, traversate de grave
conflicte şi falii sociale. Anul trecut a apărut şi traducerea
românească a romanului său de debut, cu titlul „Sfârşitul lui Eddy
Bellegueule” (Editura Litera, 2018, traducere şi note de Alexandru
Matei) – roman pe care îl recomand şi pe care vi-l propun drept
carte a acestei săptămâni pe Literomania.
Eddy Bellegueule este chiar numele real al scriitorului,
născut într-un mediu extrem de sărac – într-un sat din nordul
Franţei în care, după terminarea şcolii, singura opţiune de muncă
este, pentru băieţi, munca la uzină, iar pentru fete, joburile
posibile sunt de vânzătoare, casieriţă, ajutor la domiciliu) –, din
care va reuşi, în cele din urmă, să „fugă”, să evadeze, graţie
accesului la studii: face liceul la Amiens, apoi, în 2011, este
admis la École normale supérieure din Paris, şi urmează, de
asemenea, studii în ştiinţele sociale la École des hautes études en
sciences sociales. În 2013 îşi schimbă oficial numele din Eddy
Bellegueule în Édouard Louis – moment simbolic al rupturii
definitive cu mediul în care s-a născut şi a crescut, un mediu al
sărăciei şi al violenţei care l-a marcat profund şi despre care va
scrie, însă, în romanele sale. Dar nu numai, pentru că Édouard
Louis e o prezenţă publică activă şi angajată, un intelectual de
stânga declarat – dar al unei stângi de o nouă vârstă, care critică
vechile atitudini şi compromisuri ale stângii franceze
tradiţionale, stârnind, fireşte, polemici în spaţiul cultural
francez.
Continuarea textului aici, în Literomania nr.
107
