Eminescu n-a murit, înger este sus, în ceruri,

Versul lui meșteșugit, ne-ncălzește, chiar de-s geruri –

Codrii roșii de aramă, turmele de miorițe,

Vii imagini puse-n ramă, precum florile-n altițe.

Sus, din  ceruri ne trimite, seri pe deal, cu glas de bucium,

Iar Luceafărul promite, dorul cald, fără de zbucium.

Făt Frumos, născut din lacrimi, prins în aventuri ne-ncântă,

Cu o viață fără patimi, curajos, răul-l-nfruntă.

...