Ferice-s fiindcă-n anii mei, te-am cunoscut și ne-a  fost bine.

Ești minunată, și nu-o spun, nici temător, nici rușinos,

Tu înger trist, eu un nebun, dar amândoi cu-atât folos

În tot ce facem împreună, sau fiecare-n dreptul lui,

Cu viața facem o cunună, zburând spre-naltul cerului

Și tot ce vom lăsa în urmă – tu un noian, eu câteva,

Volume-n care „ca pe sârmă”, noi ne expunem inima.

<...