Să ai brațele scurte
Dacă cineva îți spune în Italia că “ai brațele scurte” nu trebuie
să te necăjești foarte tare pentru că nu a remarcat o lipsă de
armonie la tine, ci ar trebui să încerci să-ți „lungești” mâinile,
să le bagi în buzunar și să-i dai de băut. Este metoda prin care
italienii îi atenționează pe cei mai strânși la pungă și încercă
să-i convingă să plătească, din când în când, consumația.
Cântăreții se schimbă, dar muzica nu
Această expresie este folosită, în general, pentru a arăta
deziluzia cuiva pentru lipsa de schimbare dintr-un domeniu, dar
este folosită în special atunci când vine vorba de politicieni sau
autorități ale statului. Expresia este asemănătoare ca înțeles cu
expresia românească “lupul își schimbă părul, dar năravul ba”.
Plouă cu găleata
Expresia din italiană are un corespondent direct în limba română,
și anume “plouă cu găleata”. Ea are același înțeles ca și expresia
din română, și anume indică faptul că ploua foarte tare.
Să întinzi coarda
Expresia asemănătoare celei din română are și aceeași semnificație
legată de exagerări: nu încerca să întinzi coarda prea mult pentru
că există riscul să se rupă.
Să ții apă-n gură
Folosirea acestei expresii arată că persoana care o rostește poate
să țină un secret și puteți avea toată încrederea că, dacă îi veți
transmite niște informații importante, ele nu vor fi distribuite și
altor persoane. Acest lucru ne este indicat de imposibilitatea de
vorbi atunci când cineva are gura plină cu apă, așadar secretul
nostru este în siguranță.
A sări ca prostul din baie
este o expresie folosită atunci când cineva încearcă să indice
despre altcineva că este naiv. Originea acestei expresii este aceea
că un individ pus pe glume a strigat în faţa băii comunale Griviţa
că vine un cutremur. Mai toţi cei aflaţi în incintă au înţeles
despre ce este vorba, numai un bărbat nu, acesta ieşind din clădire
în pielea goală, oferind motive de distracţie pentru cei din jur.
Supărat, bărbatul l-a luat la bătaie pe glumeţ, care a oferit o
replică ce a rămas celebră: „Ce să-ţi fac, dacă ai sărit ca prostul
din baie!”
A nimerit orbul Brăila
este o expresie uzuală a limbii române, folosită adesea ca o
încurajare adresată unei persoane care trebuie să plece la drum,
dar se teme că nu găseşte calea. Dar de ce tocmai Brăila? Există
mai multe explicaţii, dintre care se disting două. E un oraş atât
de bine sistematizat, încât străinii nu se pot rătăci pe străzile
sale, dar şi apropierea fonetică între denumirea alfabetului
Braille şi numele oraşului. „Iniţial s-a crezut că expresia aceasta
numea uşurinţa cu care un străin se poate descurca în Brăila, un
oraş cu străzile principale în semicerc şi trei-patru străzi
radiale. Lingvistul Alexandru Graur a explicat însă că avem de-a
face cu o extindere a unei expresii cunoscute în lumea medical «A
cunoscut orbul Braille» care, prin dezvoltarea unei etimologii
populare, a ajuns la cunoscuta expresie de azi «A nimerit orbul
Brăila»”.
A face capul calendar
este o expresie folosită atunci când cineva zăpăceşte o persoană cu
o multitudine de informaţii. Expresia vine de la faptul că în anii
1800 calendarele erau ca o mică enciclopedie deoarece conţineau tot
felul de cifre, date astronomice, istorice sau biografice, care
erau imposibil de memorat.
A vinde pielea ursului din pădure
înseamnă a promite un lucru pe care nu îl ai. Expresia a fost
preluată din fabula „Ursul şi cei doi tovarăşi”, scrisă de La
Fontaine. Doi prieteni i-au promis unui blănar pielea unui urs care
încă era viu, însă când au mers în pădure şi s-au întâlnit cu
ursul, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe
mortul. Acestuia din urmă ursul i-a spus “să nu vinzi pielea mea,
până nu mă vei fi ucis mai întâi”.
La paştele cailor
este o expresie folosită când vine vorba despre ceva care nu va
avea loc niciodată. Expresia provine din Transilvania şi vine de la
legenda în care, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus
Hristos, caii au făcut o gălăgie de nedescris. Atunci, Fecioara
i-ar fi blestemat să fie flămânzi incontinuu, în afară de o zi pe
an, respectiv Paştele Cailor.
În al nouălea cer
este o expresie folosită atunci când cineva este în culmea
fericirii. Pe vremuri, oamenii credeau că lumea este împărţită pe
mai multe trepte, iar al nouălea cer era destinat
„preafericiţilor”.
Acarul Păun
este o expresie care înseamnă ţap ispăşitor. Expresia provine de la
un personaj real, Ion Păun, care era acar (muncitor feroviar) şi
care a fost găsit vinovat de ciocnirea a două trenuri, accident
feroviar produs pe 4 iulie 1923 într-o gară din judeţul Buzău. În
urma acestui accident au murit 66 de persoane, iar alte 105 au fost
rănite, iar ancheta a scos la iveală că vinovat este acarul Păun,
în ciuda faptului că responsabilitatea le aparţinea şefilor
gării.
Dacă tăceai filozof rămâneai
se referă la oamenii care au un aspect de persoane deştepte, dar
când vorbesc spun platitudini. Expresia provine din lucrarea
filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”. Acesta a
ajuns la închisoare pentru că a spus unele lucruri care nu au fost
pe placul regelui.
Vorbe de clacă
este o expresie folosită atunci când cineva vorbeşte inutil sau
neserios. Originea expresiei vine de la micile adunări ce aveau loc
pe vremuri între săteni, numite clacă. Aceştia se adunau şi se
ajutau la muncă, iar în acest timp spuneau tot felul de snoave sau
bârfe din sat.
Muncă de Sisif
este o expresie folosită atunci când cineva are de îndeplinit o
muncă inutilă. Sisif este regele care a fost pedepsit de Zeus să
urce un deal din infern cu o stâncă uriaşă în spate. De fiecare
dată când Sisif ajungea în vârf, stânca aluneca, iar regele trebuia
să ia munca de la capăt.
Din categoria:Expresii uzuale Tagged: a avea bartele scurte, a tine apa in gura, acarul paun, filozof ramaneai, intinde coadra, munca de sisif, muzica nu se schimba, orbul braila
