Nașterea din Cuvânt

Dumnezeu a vrut, îngerii cântă:

Iosif şi Maria, sub dragoste sfântă,

Un bărbat şi o femeie, atinşi de Har,

O taină aprinsă, un semn ce cuvântă,

O nelinişte adâncă, apoi - măreţul dar...

Proorocul a vestit prin ani de-ncercare,

Glasul lui nu s-a stins până-acum -

Se aude din ce în ce mai tare,

Mesia s-a născut pe Pământ, restu-i fum...

S-a întâmplat ce fusese vestit,

Lucrarea s-a împlinit divin,

Aşa am fost iubiţi, aşa am fost iubit,

Prin Pruncul din stea, Cuvântul deplin...

Da, Dumnezeu e pururea cu noi,

Fiul s-a născut la măreţu-i semn,

Ne-a ridicat din noapte şi noroi,

Iisus, cel mai luminos îndemn...

Îngerul a vegheat din Cerul infinit,

Minunea trebuia să se-mplinească,

Îngerul a zburat peste veac şi mit,

Făcând ca Emanuel să se nască...

Umbra adâncă a Duhului Sfânt,

Atingere blândă, uşoară -

Şi omul a fost salvat pe Pământ,

I-a fost hărăzit să nu piară...

Cezar a dat poruncă împărătească,

Ca toţi să fie puşi în cărţile lumii,

Dar a fost numărătoarea lumească,

Ce nu cuprindea numărul minunii...

La Betleem, în locul prea sfânt,

Iisus n-a avut loc în hanul de poposire,

Dar acolo s-a întrupat Cuvântul - Cuvânt,

Acolo îngerii au dat de ştire:

„S-a născut Mesia cel mult aşteptat,

S-a născut Iisus - Prinţul blând”;

Lumea a primit pe adevăratul împărat,

Lumea a primit taina din Cuvânt...

Iisus ne-a învăţat nemurirea,

Iisus ne-a curăţat de păcate,

Iisus a salvat chiar omenirea,

Prin lumină, adevăr şi dreptate...

A fost o naştere în Betleem,

A fost o naştere cu înger şi stea,

Din veacuri acelaşi îndemn:

Zidiți în nemurire cu dragostea...

C Stancu, Hațeg ©