Draga mea,
Mă gândesc de ore bune la tine şi am simţit nevoia să îţi scriu. Mă uit către tine şi nu este prima dată când ţi se întâmplă. De anul trecut, din iulie, am numărat 9 atacuri din care numai în martie au fost trei. Şi vreau să îţi spun că mă doare, la fel cum m-a durut şi pentru Paris sau Bruxelles. Mă rog, pentru tine nu văd să se agite lumea prea mult. Dar nu vreau să vorbesc despre asta.
Uite de ce îţi scriu: Eu când mă gândesc la tine, mă gândesc la baclava, la kunafeh şi la alte bunătăţi, la cafea şi la narghilea, chiar dacă am auzit că şi la tine a fost interzisă prin spaţiile publice. Şi mă mai gândesc, draga mea, la toate locurile alea frumoase, pe care...