La începutul secolului al
13-lea se construieşte o bazilică romanică de la care se păstrează
pilonii pătraţi, bolţile în cruce ale colateralelor, absidiola de
S, precum şi urme ale portalurilor de S şi N. La sfârşitul
secolului al 15-lea, biserica este transformată în stil gotic.
Absida centrală romanică e înlocuită de o absidă gotică poligonală.
Arcul de trimf romanic e înlocuit cu un arc frânt, corul
primește o boltă în
ogive și ferestre
gotice cu socluri.
La 1658 biserica e
devastată, din nou, de tătarii invadatori. La 1662 biserica e
refăcută. Fondurile necesare sunt colectate prin intermediul
parohiilor luterane de pe pământul crăiesc La 1742, pe deasupra fațadei de vest a bisericii, este
ridicată o clopotniță
masivă.
O incintă cu plan oval
înconjoară biserica. În SE bisericii se află o capelă din secolul
al 15-lea cu terminaţie plată. Lucrările de restaurare efectuate
între anii 1987-1988 au dus la descoperirea unor inscripţii pe
turnul clopotniţă, şi au fost decopertate unele detalii romanice la
portalul N.
Altarul baroc din 1776 se
păstrează în Muzeul Transilvaniei din Cluj. În biserică se află un
altar neogotic, datat 1898. Interiorul bisericii este determinat de
strane şi de orga datată 1792, toate în stil baroc. Orga este
construită de Melchior Achxs și are 16 registre sonore
și manual și pedal. Recent, în anul 2014, orga a
fost restaurată urmărindu-se refacerea acesteia într-o stare
tehnică şi sonoră cât mai apropiată de instrumentul
original.
Localitatea
Gușterița a făcut
obiectul unui film documentar, realizat în anul 2004 de către Eva
Stotz: Atingerea pământului. Filmul analizează problema
emigrării saşilor transilvăneni în Germania concentrându-se pe
cazul particular al saşilor din Guşteriţa.
Pledăm pentru o mai atentă
aplecare asupra acestui vechi monument ecleziastic din partea
cercetătorilor dar şi a tuturor celor interesaţi de istoria micuţei
localităţi Guşteriţa.