Imi amintesc si eu acum ce greu este sa incerci sa adormi printre lacrimi mute. Privesc prin fereastra usor aburita fulgii de zapada mari cum se prabusesc pe pamant. Isi pornesc drumul atat de puri si ajung pe pamant poluati si poate toxici dar la exterior sunt de un alb imaculat. Oare unde am mai vazut eu asta? Sa te nasti curat, fara prejudecati, invidie, gelozie si suferinta? Fara dorinta de a pacatui in cele mai mizerabile feluri si de a-ti pangari trupul. Te nasti gol...doar cu instinctul de supravietuire si cu o caldura puternica in tot corpul venita din iubire caci toti avem iubire la inceput dar o pierdem pe parcursul vietii. Cand vezi ca fericirea nu mai este in mainile tale sa o daruiesti si este la altul care este mai mult decat dispus sa o imparta in locul tau te sfasie de viu...rupe bucati bucatele chiar din cel mai dens material din care esti facut producand gauri de nereparat. Aceeasi iubire de la inceputul vietii, pe cat de puternica, pe atat de usor ar put