Cortegiul Sacrificaţilor - Grup statuar realizat de sculptorul Aurel Vlad, optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul , conduse de mâna unui personaj fără cap . Devenit în timp imaginea simbol a Memorialului |
Construită în 1897, închisoarea de la Sighet a avut
iniţial destinaţia de închisoare de drept comun. După anul 1945 pe
aici se făcea repatrierea foştilor prizonieri şi deportaţi din
U.R.S.S. , iar în august 1948 devine loc de detenţie pentru un grup
de studenţi, elevi şi ţărani maramureşeni. În mai 1950 au fost
aduşi aici peste o sută de demnitari din întreaga ţară, foşti
miniştri, academicieni, istorici, ziarişti, militari, economişti,
politicieni, unii condamnaţi la
pedepse grele, alţii nici măcar judecaţi.
În toamna anului 1950 au fost transportaţi la Sighet
45-50 de episcopi şi preoţi greco catolici şi romano-catolici. În
acea vreme penitenciarul era considerat "unitate de muncă
specială", în realitate fiind un loc de exterminare a elitelor
ţării, un loc din care nu se putea fugi, având în vedere distanţa
de numai 2 km faţă de graniţa cu Uniunea Sovietică.
În 1955, ca urmare Convenţiei de a
Geneva şi a admiterii României (R.P.R.) în ONU, a avut loc o
graţiere, o parte din deţinuţii politici din închisorile româneşti
fiind eliberaţi, o altă parte fiind transferaţi, inclusiv în
domiciliu obligatoriu.
Din cei circa 200 de deţinuţi de la Sighet, 54
muriseră,iar închisoarea a redevenit închisoare de drept comun şi a
funcţionat până în 1977 când a fost dezafectată.
În 1993 Ana Blandiana a solicitat Consiliului Europei
sprijin pentru transformarea închisorii de la Sighet într-un
memorial şi a depus proiectul primului Memorial al Victimelor
Comunismului din lume, un proiect realizat împreună cu Romulus
Ruşan. În 1994 este înfiinţată Fundaţia Academia Civică, iar
printr-o decizie a Consiliului Local Sighet clădirea închisorii îî
este atribuită în vederea transformării în Memorial.
În 1995, în aprilie, Consiliul Europei editează
proiectul Memorial Sighet pe care îl luase sub egida
sa.
Prin legea nr. 95/1997, Memorialul este declarat
ansamblu de interes naţional, ansamblul fiind format din muzeul de
la Sighet, cuprinzănd şi Cimitirul săracilor şi Centrul
Internaţional de Studii asupra Comunismului cu sediul în Bucureşti,
ambele aflate sub administrarea Fundaţiei Academia
Civică.
Informaţiile sunt preluate din broşura de prezentare a
Memorialului. Pentru mai multe informaţii vizitaţi site-ul
oficial.
Vă recomand să nu mergeţi cu copii mici. Aveţi de
vizitat peste 80 de săli, desfăşurate pe două etaje. Timp estimat
pentru vizitare - peste trei ore, noi atât am stat şi nu a fost
suficient. Mai multe foto, aici.