Iubirea sosită prea târziu... Un poem de Aurelian Sârbu

 

VAMĂ OGLINZII
 
 
 
te simt ca un deces repetat
- iubire sosită prea târziu
nu te amesteca cu patima mea
          de a fi înviat mereu
          din clipe firave
          cele ce trec și se reîntorc
eu sunt din altă plămadă
lumea mea e o țesătură de iluzii
doar timpul go