NICOLAE
UŢICĂ ȘI MEMORIA DE REZERVĂ ÎN ZORI
Între anii 1996- 2003 Nicolae
Uţică a publicat şapte cărţi care au fost bine primite în lume
culturii, respectiv de Adrian Păunescu, Ioan I. Iancu, Adrian
Năstase, scriitorul Eugen Evu, acad. Dan Berindei, acad. Răzvan
Teodorescu, etc. , nume care se impun în viaţa publică a
României.
Titlurile cărţilor sunt
sugestive şi rămân în memoria cititorului: „ Asimptotă la
nemărginire „ - 1996; „ Diploma „ – 1997; „
Memoria de rezervă „ – 1998; „ Numeri/ numbers / nombres / „ –
1999; „ Valea Jiului, Valea Plângerii „ – 2000; „ Asimptotă la
eternitate „ – 2002; „ Merişor de Băniţa „ –
2003.
În anul 2003 scriitorul Uţică
află de sit-ul „ poetry.com „ care este adresa de Internet a
„ The International Library of
Poetry, Library of Congress „ ( Biblioteca Internaţională
pentru Poezie. ) în America, unde se desfăşoară cele mai
interesante concursuri de poezie şi totodată deschise de pe glob.
Sit-ul are milioane de vizitatori, iar poeziile câştigătoare
sunt tipărite în cărţi şi afişate în lumea virtuală. În locaţia „
Owing Mills „ există ecrane mari unde se pot urmări zi şi
noapte poeziile câştigătoare.
În iulie 2003 Nicolae Uţică
alege să intre în concursuri cu poemul „ Zori şi amurg „
.
„ Cu un zâmbet de ceaţă/Mă
învelesc spre dimineaţă/ Nedesluşite în amurguri/Sunt gândurile
aprinse, ruguri/ „ – iată un versurile care au intrat în
joc.
Nicolae Uţică primeşte în Valea
Jiului, unde locuieşte, prin poştă, vestea că este câştigătorul
concursurilor.
Acesta este semnul în care
poetul primeşte curaj şi abordează din nou concursurile cu poemul „
Regele fricoşilor „.
„ Un ger năprasnic a venit în
vară/m-am zgribulit odată cu cocoşii/pe flori de gheaţă voi dormi
spre seară/dar rege îmi vor spune toţi fricoşii./De astăzi trec mai
rar prin al tău templu/mă mulţumesc cu atât, n-am ce mai face/un
privilegiu-n gând să te contemplu/iar amintirile-s ca nişte ace./Un
foc mistuitor mai dă-n amurg/este un gând şi-o ultimă răceală/şi
cale versuri despre tine-mi curg/sunt pacientu-abia întrat în
boală.”
Scrisoarea de confirmare este
datată 20 ianuarie 2004 şi alături de poem, eticheta:
„
Excellent poem „ Scrisorile venite din
America sunt serioase, fără umbre sau false
aprecieri.
În martie 2004 Uţică intră din
nou în concurs cu poemul „ Credinţă”.
„ Cu insomnie achit nota de
plată/Aceasta îmi este cuvenita răsplată/hărăzite mi-au fost multe
suferinţe/tributarul mai vechi a unei credinţe/la gardul metalic a
unei grădini noi/ având ochii în lacrimi şi chipul în ploi/mi-e
fală, mi-e jale şi dor îmi e mie/n-am frică de moartea ce-n mine
învie/”
Cei din America vin iarăşi cu o
aşteptată confirmare şi cu eticheta: „ Excellent
poem”
Pentru a treia oară Uţică este
declarat câştigător, este laureatul
concursului.
Intrat în competiţie, Nicolae
Uţică intră din nou în concurs cu poemul „ Fără
titlu”.
„ E naturală neputinţa/un rău
ceresc şi univoc/dar setea de-ţi aspiră fiinţa/celulele migrează în
alt loc/nesomnul simţurilor se aşează-n rând/la marele pârjol al
sorţii/un jind suspect, întrevăzut în gând/lihneşte un sărut al
morţii.”
„ The International Library
of Poetry „îi trimite în Valea Jiului cele trei antologii de
poezie mondială. Fiecare carte începe cu un poem al său. Sunt în
aceste cărţi poeţi, scriitori de pe toate
continentele.
Apoi „ American Biografical
Institute „din USA, Carolina de Nord, îi solicită lui Uţică
datele personale cu aspecte din viaţa sa pentru a fi inclus în
dicţionarul „ Contemporary Who` s Who” şi
îl include în Comitetul Redacţional de Avizare pentru personalităţi
din întreaga lume, din diverse domenii: cultură, artă, ştiinţă,
sport, etc.
Scriitorul acceptă şi trimite
datele solicitate, recomandând personalităţi din România pentru
ABI, USA.
Pentru poezia „ Fără
titlu”, Nicolae Uţică primeşte recunoaşterea internaţională,
prin epistola venită din USA la 28 mai 2004. Tot în aceeaşi
perioadă este invitat şi nominalizat la Marele Premiu de 20.000
USD. Invitaţia a fost pentru decernarea premiilor şi simpozioanele
de la Philadelphia din 13 – 14 august 2004, dar cei care au lansat
invitaţia nu au plătit şi contravaloarea taxelor de transport. În
această situaţie Nicolae Uţică s-a adresat Consiliului Local
Petroşani pentru o sponsorizare, dar răspunsul nu a fost
satisfăcător. Scriitorul a rămas să se consoleze şi a fost mulţumit
de nominalizare şi recunoaşterea internaţională, deşi în
antologiile din America este reprezentantul Văii Jiului, a
Petroşaniului, adică a celor din România. De
reţinut că americanii l-au acceptat ca membru de
onoare şi merit al „ The International
Society of Poets „, ceea este o bucurie pentru cel
nominalizat.
Titlurile primelor trei
antologii internaţionale în care apare scriitorul Nicolae Uţică
sunt: „ The Colors of Life „ ( Culorile vieţii ) - ed. I-a,
apoi ediţia a II-a şi „ Touch of Tomorrow „ ( Atingere de
mâine ). Ele au apărut sub egida „ The International Library of
Poetry, Library of Congress „
A patra antologie poartă titlul
„ Eternal Portraits „ ( Portrete eterene ) apărută la
aceeaşi editură în anul 2004.
Apoi, în anul 2005, Nicolae
Uţică este publicat în „ The Best Poems and Poets „ ( Cele
mai bune poezii şi poeţi ) , USA – Library of Congress . În anul
2004 , printr-o epistolă de suflet Nigel Hillary, Publisher of
Noble House London- Paris – New York, îl confirmă internaţional şi
îl aprecia pe poet, solicitându-i colaborarea. Poetul le trimite
poemul
„
Patent „ ( Brevet de invenţie ) – „ În decor curat/prin
corespondenţă/antum te-am curat/prin corespondenţă/îţi scriam
scrisori poeme senine/le pictam cu flori/polen şi smochine./Fluturi
zăboveau/zilnic pe arcade/duios mai cântau/cât de bine îţi şade/
…/Zburători de ieri/se zbat sub escortă/cântând jalea în seri/pe-un
cap de bancnotă/” Poezia a apărut, editată de Noble House
London-Paris – New York, în cartea „ Labours of Love „
( Laboratoarele
Dragostei ).
În anul 2006 Uţică cel din Valea
Jiului apare din nou la „The Intrenational Library of
Poetry”cu poemul „Origins” ( Strămoşii
).
„ Strămoşii/bucată de munte/o
aripă aveai/de-a dreapta/văpăi de foc/aveam de-a stânga/două
inimi/un trup/doar El ne ştia/de - a întregul/om/pe aripile
noastre/ţipau strămoşii. „ Acest poem este
preluat, cu acordul autorului şi de „ Noble House of London-Paris-
New York „ şi a apărut în cartea „ Song of
Honour „ ( Cântec de onoare ) Aceeaşi poezie a mai apărut şi în
vestita revistă „ Poet ` s of Corner ( Colţul poetului ).
Recunoaşterea internaţională a poetului s-a făcut pas cu pas, în
fiecare an un semn. În antologiile publicate în America şi Anglia,
care au o circulaţie internaţională, stă scris: „ Nicolae Uţică –
writer ( scriitor), Petroşani, Valea Jiului,
România.
„ Homer mi-a fost
profesor/Icar maestrul harnic/Eratostene cenzor/iar Rilke paharnic/
… Eu iubesc literatura şi arta/n-am ştire să existe o boală mult
mai gravă/ să mă asiste doar greierii –n
otavă”.
În anul 2008 a apărut cartea
„Immortal Verses „ ( Versuri imortalizate ) la Editura
„
Library of Congress „ , iar Uţică este prezent în carte cu 5
poeme. Iată unul - „ Flash 28 „ : „ Iubit-o/te rog
înţelege/o viaţă este/alata în lumea asta nu-i/nu s-a născut
instanţă să condamne/vreun salcâm ce-şi are cucul
lui/”
Dar aventura americană a lui
Uţică este în expansiune.
În anii 2003 – 2004 „
American Biografical Institute „ l-a declarat pe scriitor ca
„ om al anului „, iar în anul 2004 a fost propus de „ United
Cultural Convention „ , USA la „ Premiul pentru Pace
„.
În România la Editura „
Focus „ – 2007 au apărut cărţile „ Zori şi amurg” (
trei piese de teatru şi aforisme ) şi „ Poeme
„ – antologie de autor.
Iată pe scurt aventura poetică a
unui scriitor din Valea Jiului, care îşi propune să zică lumii
poemele sale, atinse de energiile neliniştii.
Constantin
Stancu
Septembrie -
2009
