Pe mine nu ma doare capul pentru ca eu am mancat, am baut cam un litru de apa si mi-am facut somnul prelungit de frumusete (si ceva surse imi spuneau ca nici ieri seara n-as fi avut nevoie de vreun “somn de frumusete”, dar nu cred tot ce aud).

Despre intalnire, unii zic ca a fost cea mai buna, poate fiindca toti s-au relaxat in august, eu zic c-au mai fost la fel de bune, avand in vedere ce fata asezata m-am dovedit sa fiu pana la inaintata ora de 9. Insa nu toti sunt asa asezati, dovada sunt cei care au baut infocatul absint rosu si care astazi spun ca nu spun nimic. *pauza teatrala* Lasati-ma sa cochetez un pic cu ideea asta.

Seicean inca se amageste cu gandul ca el era purtatorul parfumului care m-a urmarit toata seara, dupa ce am conchis cu totii ca in 1996 s-a asezat cineva pe locul ala si de aia aveam impresia ca e cineva cu un parfum care l-as recunoaste oriunde in spatele meu, de fiecare data cand ma lasam pe spatar.

Ar mai fi multe de spus, putin