DUŞMANUL
POPORULUI
Ştii dumneata,
stimate cititorule, ce înseamnă, să fii un
Duşman al Poporului? Tot aşa se întreba la începutul uneia din cele
mai îndrăgite creaţii ale romanului de aventuri Karl May în
capodopera sa Winnetou: Ştii, dumneata, stimate cititor, al
acestor rânduri ce înseamnă un greenhorn?
Şi continua aşa: Un greenhorn este acela
care...
În literatura Vestului sălbatic
american un greenhorn este un fel de papă-lapte, deşi nu văd de ce
nu ar fi fost mai bun, mai sănătos fizic şi spiritual, decât un
suge-whisky. Parafrazându-l pe scriitorul german, păstrând
proporţiile, mutatis mutandis, în noua religie socială,
comunismul de tip sovietic, în mintea pervertită a unui seminarist
ortodox I.V. Stalin, "părintele înţelept al popoarelor", un
Torquemada sau Savonarola pe invers, noţiunea a căpătat conotaţii
noi, reactualizate, în plin secol
XX.
Un Duşman al Poporului, putea să
însemne de la contrarevoluţionarul alb, Denikin sau Vranghel, şi de
la culacul din izba rusească, până la întemeietorul
Armatei Roşii, Leon Troţki, sau copilul răsfăţat
al partidului cum era numit de către Lenin, Nikolai Buharin. Cu
alte cuvinte noţiunea era laxă, ca de gumilastic, în mintea acestui
iubitor de Ivan cel Groaznic, şi care şi-a impus pecetea o epocă
întreagă asupra propriului popor precum şi a
celor cucerite.
Un Duşman al
Poporului era acela pe care nu-l agrea El,
indiferent de convingerile sale. Un Duşman al
Poporului era tot ce nu aparţinea de noi şi nu
era partinic, ba uneori trecea şi de aceste graniţe, vizându-şi
propri adepţi.
Un Duşman al
Poporului trebuia stârpit asemeni dăunătorilor imediat după ce l-ai
identificat. Fie prin deportare în Gulag, închisoare la Lubianka,
sau mai expeditiv, un glonte de Nagan, în ceafă.
Din fericire
în regiunile limitrofe noului imperiu, noţiunea îşi mai pierdea din
acuitate, în virtutea descreşterii intensităţii forţei care emana
de la centru, proporţional cu distanţa. Dacă ar fi fost după voinţa
acestei minţi suspicioase, locul unor popoare întregi ar fi trebuit
strămutat în regiunile arctice, aproape de Cercul Polar. Moartea
omului rezolvă toate problemele. Uciderea unui om înseamnă o crimă,
uciderea a milioane de oameni, o cifră statistică, sunt ziceri
atribuite acestui mare preot al răului.
Un Duşman al
Poporului nu poate avea drept urmaşi decât tot Duşmani ai
Poporului, şi în virtutea acestui principiu, soţiile şi copiii
acelui etichetat cu această anatemă, o moşteneau cu toate
consecinţele de rigoare. Am
fost şi rămân mereu fascinat de tribulaţiile minţii umane. Am citit
cu aviditate, 12 Cesari ai lui Suetoniu, şi mereu orice
monografie apare despre Stalin şi Hitler, pentru a diseca până-n
profunduri genomul răului, conştient că renaşte periodic,strivind
oameni, suflete şi conştiinţe, iar şi iar.
Este vina noastră
colectivă a societăţii care permite ca aceste
buruieni ale răului să se dezvolte şi să ajungă la maturitate. Când
realizăm eroarea consecinţele sunt catastrofale. Războaiele şi
genocidul au secerat milioane de vieţi.
***
Sursa: Petru
Istrate
Fragment din cartea Dușmanul
poporului
