Generalităţi
Prevenirea gripei si a racelii ar trebui sa
fie o prioritate inainte de debutul sezonului in care infectiile
respiratorii declanseaza epidemii in toate colturile
lumii.
Cateva masuri de prevenire utile, vaccinarea
antigripala si recunoasterea timpurile a simptomatologiei
specifice va ajuta sa va reduceti considerabil riscul imbolnavirii
de gripa si raceala, precum si de aparitie a
complicatiilor.
Manifestările răcelii şi gripei
In fiecare an, miliarde de oameni se imbolnavesc de
gripa si raceala la nivel mondial, in special in intervalul cuprins
intre lunile decembrie si februarie. Nu de putine ori, sezonul
imbolnavirilor se extinde din luna octombrie pana in luna
aprilie.
Virusurile sunt raspandite in mediul inconjurator atat
prin particule invizibile emise in atmosfera de o persoana bolnava
prin stranut sau tuse, cat si prin atingerea suprafetelor cu
mainile contaminate. Odata ajuns in organism, virusul se deplaseaza
in zona din spatele nasului (rinofaringe) si se ataseaza de
vegetatiile adenoide, unde incepe sa se reproduca.
In 10-12 ore, organismul incearca sa se apere, producand
secretii ale glandelor mucoase si declansand tusea si stranutul.
Simptomele se agraveaza in primele 48 de ore, apoi incep sa se
amelioreze. Majoritatea racelilor dureaza circa o saptamana, cu
exceptia celor mai grave, care pot persista pana la doua-trei
saptamani.
Gripa este cauzata de virusul influenza, debuteaza mai
brusc decat raceala comuna, iar simptomele sunt mai accentuate,
persistand intre 3 si 5 zile. Se instaleaza febra ridicata,
oboseala accentuata, durerile musculare si tusea
uscata. Migrenele si frisoanele sunt mai frecvente, la
fel si iritatiile gatului si secretiile
nazale.
Virusurile racelii comune si ale gripei se raspandesc in
mod similar si pot fi contactate foarte usor pe tot parcursul
anotimpului rece.
Prevenirea răcelii şi gripei
Epidemiile gripale sunt o amenintare reala in fiecare
an, insa din fericire exista numeroase cai prin care va puteti
proteja de imbolnavire:
- Mancati sanatos.
Alimentatia este esentiala pentru rezistenta sistemului
imunitar. Renuntati la prajeli, bauturi carbogazoase
si dulciuri, in favoarea alimentelor care va intaresc sistemul
imunitar: fructe, legume, cereale integrale, peste gras,
fructe oleaginoase, apa plata, sucuri naturale
din citrice si ceaiuri din plante.
- Eliminati stresul.
Stresul psihologic creste riscul instalarii racelii comune si
contactarii virusurilor. Stresul cronic determina
hiperactivitatea sistemului imunitar, agravand afectiuni precum
alergiile, astmul si bolile autoimune. Meditatia,
exercitiile de respiratie, yoga si somnul de calitate
va pot ajuta sa va combateti cu succes efectele nocive ale
stresului.
- Faceti miscare.
Exercitiul fizic moderat va elibereaza de tensiune si va
intareste imunitatea, protejandu-va de riscul
debutului gripei si al racelii.
- Dormiti suficient.
Privarea de somnactiveaza raspunsul imun la
stres, scade imunitatea, creste nivelul inflamatiilor in organism
si riscul instalarii racelii comune.
- Evitati fumul de tigara.
Acesta creste inflamatiile sinusale, stimuleaza secretiile
nazale si impiedica cilii nazali sa protejeze organismul de agentii
patogeni inhalati. Copiii si adultii expusi fumului de
tigara prezinta un risc crescut de dezvoltare a infectiilor
respiratorii.
- Consumati alimente cu proprietati antivirale
si antibacteriene.Acestea stimuleaza
productia de anticorpi si au efect antioxidant,
protejand celulele sanatoase de actiunea radicalilor liberi.
Consumati mai des usturoi, iaurt, ovaz si orz, scoici, supa de pui,
ceai din plante, carne de vita (contine zinc, mineral asociat cu
intarirea imunitatii), cartofi dulci, ciuperci, fructe si
legume.
Vaccinarea antigripală
Cea mai importanta cale de prevenire a gripei si racelii
ramane vaccinarea antigripala. Aceasta diminueaza cu pana la 90%
riscul de imbolnavire in randul copiilor si adultilor sanatosi si
cu pana la 60% in cazul varstnicilor si persoanelor cu probleme de
sanatate. Oricine are acces la vaccinul impotriva gripei,
persoanele cu grad ridicat de risc beneficiaza de gratuitate, iar
imunizarea este cea mai buna protectie individuala si
colectiva.
Vaccinarea presupune administrarea unei forme modificate
a virusului gripal intr-o doza foarte mica, astfel incat sistemul
imunitar sa fie stimulat sa produca un numar mai mare de
anticorpi. Intrucat nivelul anticorpilor scade dupa
6-12 luni de la vaccinare, este nevoie de imunizare cel putin o
data pe an, pentru o protectie deplina.
Vaccinul antigripal este in mod special necesar
categoriilor de populatie cu risc crescut de complicatii din
pricina gripei si racelii: copiii (intre 6 luni si 18 ani),
gravidele, persoanele de peste 50 de ani, bolnavii cronici si
cadrele medicale care intra in contact zilnic cu pacienti potential
contagiosi.
Recunoaşterea simptomelor de gripă şi răceală
Sezonul gripei si al racelii coincide de obicei cu cel
al alergiilor sezoniere, de aceea este important sa distingeti
corect simptomele celor doua afectiuni diferite, astfel incat sa
interveniti corect. Simptomele frecvente in alergiile sezoniere
sunt:
- secretiile nazale apoase;
- ochii uscati;
- senzatiile de mancarime la nivelul ochilor;
- stranutul;
- durerile de cap.
- ochii uscati;
- senzatiile de mancarime la nivelul ochilor;
- stranutul;
- durerile de cap.
Unele persoane pot prezenta simptome mai severe, care
includ eruptiile cutanate insotite de prurit si dificultatile
de respiratie.
Simptomele racelii comune si ale gripei se diferentiaza
usor de cele ale alergiilor:
- secretii nazale apoase, laptoase, galbene sau
verzi;
- stranut;
- tuse;
- dureri de cap;
- congestie nazala.
- stranut;
- tuse;
- dureri de cap;
- congestie nazala.
In cazul gripei, apar si durerile musculare, greata,
varsaturile, starile de slabiciune corporala generalizata si
frisoanele.
Apelati intotdeauna la un consult medical de
specialitate atunci cand nu stiti daca trebuie sa atribuiti
simptomele alergiilor sezoniere sau racelii. Medicul specialist va
poate prescris tratamentul corect, astfel incat sa nu riscati
administrarea unor medicamente care va pot agrava conditia sau care
pot conduce la aparitia altor complicatii nedorite.
