... simt că m-am îndrăgostit.

Dar nu despre asta doream să vorbesc.

Asta este și rămâne taina mea.. ce, cum, cine și în ce fel..

Cel puțin, este un El, deci sunt normală :)  în lumea asta nebunică în care ne-am obișnuit să trăim.. părem firești, pe stradă, cu toată lumea, dar suntem atât de distanți, în realitate.

Odată mi-a venit în minte, în timp ce mergeam, o imagine foarte sugestivă.. că trecem unii pe lângă alții, uneori ne salutăm sau zâmbim ocazional, însă suntem niște ICEBERGURI.

Mai exact, când circulăm pe stradă (e un exemplu) afară este vizibil exteriorul nostru, trupul nostru.. dar sub noi și apreciabil mai mare este acest, i-am zis, iceberg fiindcă nu este vizibil celorlalți, de multe ori, nici nouă, deși trăim cu el clipă de clipă, este Subconștientul fiecăruia, cu toată karma din el, cu toate neliniștile,...